Referendumul pentru familie care se va desfășura sâmbătă (6 octombrie) și duminică (7 octombrie) a înnebunit, realmente, România. S-au făcut scenarii peste scenarii, s-au lansat acuzații dintre cele mai grave, s-au învrăjbit parcă mai mult ca niciodată românii cu românii, s-au creat două tabere care se contrazic cu înverșunare.
Mergem la vot, nu mergem la vot, punem ștampila pe „DA” sau pe „NU”? Dacă referendumul pentru familia tradițională este validat și majoritatea au pus ștampila pe „DA”, ce urmează, ce se întâmplă, ce se schimbă în viața noastră de zi cu zi? Dar dacă majoritatea votează „NU”? Astea-s întrebările care „chinuie” pe majoritatea cetățenilor cu drept de vot.
Legea referendumului pentru familie. Ce implică modificarea Constituției
Haideți să încercăm să ne lămurim. Care este obiectul referendumului pentru familie din acest început de octombnrie 2018? Este clar un singur lucru: cum se modifică articolul 48, aliniatul 1 din Constituție: dacă majoritatea votează „DA” la referendumul pentru familie, atunci noul articol 48 va stipula că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”, în locul formulării actuale, care folosește cuvântul „soți” în loc de „un bărbat și o femeie”.
Ce „spune” CCR despre referendumul pentru familia tradițională
Curtea Constituțională a României (CCR) precizează în decizia nr. 580 din 2016, la punctul 44: „Propunerea de modificare a art.48 alin.(1) din Constituţie se referă exclusiv la dreptul la căsătorie și relațiile de familie ce rezultă din căsătorie. Alte drepturi fundamentale nu sunt puse în discuție de inițiativa de revizuire”.
Concret, „Prin înlocuirea sintagmei «între soți» cu sintagma «între un bărbat și o femeie», se realizează̆ doar o precizare în privința exercitării dreptului fundamental la căsătoriei, în sensul stabilirii exprese a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, acesta fiind, de altfel, chiar semnificația originară a textului”, se arată la punctul 42 din aceeași decizi 580 a CCR. Deci, să reținem, „se realizează doar o precizare”.
- Cum arăta Corina Caragea la primul jurnal din carieră la Pro TV. Au trecut 17 ani de atunci
- Cum a ajuns Mircea Bravo un vlogger de succes. E surprinzător ce studii are
- Oana Roman se apără după ce a fost acuzată că a cerut produse gratis de la Cristina Bâtlan: „Îmi permit să-i cer ce vreau eu”
- De ce a lipsit Mario Fresh la festivitatea de absolvire a Alexiei Eram. Ce mesaj i-a transmis artistul
- 301 rotiri gratuite la 20 Dazzling Hot, fără depunere pe Superbet
- Citește și „Noile denumiri ale carburanților! Ce va trebui să știi când mergi la benzinărie”
- Citește și „72 de fotografii rare care taie respirația. Au fost făcute cu o secundă înainte de… dezastru! Priviți și cruciți-vă!”
- Citește și „15 întrebări de logică pe care să le pui prietenilor. Sigur îi bagi în ceață!”
Și tot CCR precizează la punctul 40 din decizia 580 din 2016: „Având în vedere conținutul reglementării, Curtea reţine că art. 48 din Constituţie consacră și protejează dreptul la căsătorie, şi relaţiile de familie rezultând din căsătorie, distinct de dreptul la viață familială/respectarea și ocrotirea vieții familiale, cu un conţinut juridic mult mai larg, consacrat și ocrotit de art.26 din Constituție, potrivit căruia «(1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată. (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri».
Noțiunea de viaţă de familie este complexă, cuprinzând inclusiv raporturile de familie de fapt, distinct de relaţiile de familie rezultând din căsătorie, a căror importanţă a îndrituit legiuitorul constituant să evidențieze distinct, în art. 48, protecția relațiilor de familie rezultând din căsătorie și din legătura între părinți și copii”.
- Citește și „Cum îți alegi cele mai bune cauciucuri de iarnă în funcție de mașină”
- Citește și „10 rugăciuni ale lui Arsenie Boca. Ce se întâmplă dacă le spui zi de zi”
- Citește și „Ce înseamnă când visezi bani. E de bine sau de rău?”
Nu va exista niciun efect juridic al referendumului coaliției pentru familie!
Concluzia este că nu va exista niciun efect juridic al referendumului pentru familia tradițională după data de 7 octombrie, indiferent de rezultatul acestuia. Constituția recunoaște și protejează și acum și va recunoaște și va proteja și după 7 octombrie o mai multe tipuri de familie, printre care evidențiază în mod distinct familia rezultată din căsătoria dintre soți sau în caz de modificare din căsătoria dintre o femeie și un bărbat.
Asztalos Csaba, președintele CNCD: „Referendumul nu are nicio legătură cu protecția copilului sau cu adopția”
Una dintre persoanele care cunosc cel mai bine problemele de discriminare, sub orice formă ar fi acestea, prin prisma funcției sale, este Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Părerea sa este că „Revizuirea articolului 48, aliniatul 1 din Constituție nu afectează, nu schimbă, nu are nicio legătură cu protecția copilului sau cu adopția. Nimeni nu poate lua nici acum și nici după 7 octombrie copii nimănui, sub nicio formă de adopție sau altcumva. Niciun cuplu de același sex și niciun cuplu de sexe diferite. Nimeni!”
Și tot Asztalos Csaba susține că „nu există niciun tratat sau convenție internațională care să oblige România, nici acum și nici după 7 octombrie, să legifereze căsătoria între persoane de același sex. România are obligația să asigure, și acum și după 7 octombrie, o recunoaștere și protecție legală a cuplurilor de același sex printr-o altă instituție juridică decât căsătoria. În alte state această instituție juridică este parteneriatul civil. Parteneriatul civil nu permite adopția și reproducția pentru cuplurile de același sex”.
Cum se face, efectiv, revizuirea constituției
Ce ar mai trebui să știe orice român cu drept de vot este că, potrivit chiar Constituției României (Titlul IV, articolul 151) „Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum”. Așadar schimbarea aliniatului 1 din articolul 48, în cazul că majoritatea votează „DA”, din „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți” în „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie” se va face de la sine după ce va fi anunțată în Monitorul Oficial, fără nicio altă intervenție a vreunui for legislativ sau administrativ al statului.
- Citește și „Provocarea Am / N-am. Ce au răspuns vedetele din România”
- Citește și „Învață să faci exerciții pentru abdomen de la profesioniști. VIDEO”
- Citește și „Care este greutatea ideală în funcție de înălțimea ta”
Câți români trebuie să voteze ca să se valideze referendumul pentru familie
Asta, bine-nțeles, dacă referendumul coaliției pentru familie va fi validat. Ce înseamnă asta? Să facem câteva calcule matematice simple.
Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul Electoral la data de 30 iunie 2018 era de 18.903.969. Pentru ca referendumul pentru familia tradițională să „treacă”, este nevoie să se îndeplinească, cumulativ, două condiții, conform articolului 5 din Legea 3/2000:
- Să vină la vot 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, adică 5.671.191.
- Minimum 25% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale să își exprime valid votul, adică să voteze „DA” sau „NU”. Un „sfert” dintre cetățenii cu drept de vot din România înseamnă 4.725.992.
„Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum” – Titlul VII, articolul 151 din Constituția României
5.671.191 de cetățeni înscriși pe listele electorale trebuie să se prezinte sâmbătă și duminică la urne pentru ca referendumul pentru familie 2018 să fie validat