Medicul psihiatru Gabriel Diaconu îl contrazice pe Adrian Streinu-Cercel: „Simptomele enumerate de dânsul nu sunt specifice gripei”

Theo Sutiu   
în Stiri de ultima ora
23/01/2020, 14:19
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu îl contrazice pe Adrian Streinu-Cercel: „Simptomele enumerate de dânsul nu sunt specifice gripei”
Cunoscutul medic a comentat declarațiile managerul Institutului „Matei Balş” (foto Facebook)

După ce în cursul zilei de miercuri managerul Institutului „Matei Balş”, Adrian Streinu-Cercel, a declara că diagnosticul de gripă este unul „clar” şi că nu mai este nevoie de alte teste pentru această afecţiune, iar pacienții nu ar mai trebui să aglomereze camera de garda, medicul Gabriel Diaconu contrazice teoria specialistului.

Viața pacienților, pusă în pericol

Medicul pshiatru Gabriel Diaconu susține că profesorul Streinu-Cercel ar putea, prin declarațiile sale, să pună viața pacienților în pericol.

Vrei să citești acasă, în siguranță, TAIFASURI, revista ta preferată? Abonează te ACUM doar la oficiile Poștei Române! Surprize + CD urile preferate doar pentru ABONAŢII TAIFASURI

„Am văzut, citit, auzit declarațiile doctorului Streinu-Cercel cu privire la ce-ar trebui să facă oamenii dacă răcesc, și simptomele par sugestive pentru gripă. Susține domnia sa, neîndoielnic pentru că este un reputat infecționist, câteva lucruri.

Primul dintre ele este că, și în absența unui test pozitiv la gripă, dacă simptomele sunt sugestive, diagnosticul trebuie să rămână de ”gripă clinică”.

Al doilea că, într-o astfel de situație, omul ar trebui să stea acasă și să-și sune medicul de familie. Al treilea, că ar trebui să ia Tamiflu/ oseltamivir, încă din prima zi de declanșare a simptomelor”, scrie Gabriel Diaconu pe Facebook.

Problemele care pot apărea dacă gripa nu este gripă

În primul rând, Gabriel Diaconu avertizează asupra faptului că gripa este un diagnostic medical care trebuie pus obligatoriu de un medic.

„Gripa clinică este un diagnostic medical, care trebuie pus de un medic. Oricât de simplu ar prezenta doctorul Streinu-Cercel semnele de manifestare, niciunul din simptomele enumerate de dânsul nu este SPECIFIC gripei. Oamenii fac febră mare, tuse, mialgii din tot felul de motive. Unii oameni nu au astfel de simptome, pentru că au anumite boli care compromit sistemul imunitar, sau chiar capacitatea de a comunica ce se întâmplă cu ei. Doar pentru că cineva face febră mare nu înseamnă să se ascundă repede în casă și să ia Tamiflu. E iresponsabil să supra-simplifici un fenomen”, se mai arată în postare.

Cum se face reclamă mascată la un produs farmaceutic

Pe de altă parte, medicul psihiatru spune că un un specialist infecționist ca Adrian Streinu-Cercel nu ar trebui să recomande un anume medicament, ci doar produse care conțin acea substanță activă.

„A doua problemă pe care o am este că, așa cum a făcut-o și în trecut, doctorul Streinu-Cercel recomandă un produs medicamentos sub denumirea lui COMERCIALĂ, în loc să se rezume doar la denumirea clasei din care acesta face parte.

Tamiflu este doar unul din inhibitorii de neuraminidază (NAI) disponibili pe piață și aprobați pentru folosirea în infecția virală cu tulpini de gripă.

A treia problemă pe care o am este că, în recenzii sistematice și meta-analize, folosirea Tamiflu (oseltamivir), ca și a altor NAI, la persoane altfel imunocompetente și cu gripă validată prin testare, și care nu au complicații ale gripei, nu a făcut o diferență statistică, și nu are calitatea de a preveni apariția unor astfel de complicații.

Mai mult, Tamiflu nu previne transmiterea virusului. Astfel că o persoană care are ameliorare simptomatică în ziua 2, pentru că a luat Tamiflu, ar putea să trăiască sub falsa impresie că gata, i-a trecut. Lucru eronat.

Există o utilitate dovedită a NAI-urilor la acele persoane care fie prin natura vârstei (populație pediatrică, vârstnici), fie prin natura sănătății (au diverse boli, cum ar fi de ficat, sau de rinichi, boli de inimă, diabet) sunt îndeosebi vulnerabili la gripă”, mai precizează Diaconu.

Lipsa precizărilor privind reacțiile adverse ale medicamentelor pentru gripă

Gabriel Diaconu spune că medicamentele care se prescriu pentru gripă sunt sigure, dar ar putea să aibă și reacții adverse.

„Medicamentele din această clasă au un profil bun de siguranță, cât și un profil de efecte adverse care pot fi declanșate de administrarea de NAI.

Unele dintre acestea sunt sistemice (greață, vărsături, dureri de cap), altele dintre acestea sunt neuro-psihiatrice (stări de anxietate, depresie, au fost descrise inclusiv cazuri de psihoză).

 Sub nicio formă vreun medicament care se termină în ”mivir” nu ar trebui lăsat la îndemâna dibăciei tradiționale românești în sancționarea simptomelor de ILI (influenza-like illness, sau boală care seamănă cu gripa).

 

Mie îmi place medicina bunului simț. Medicina bunului simț are loc la întâlnirea dintre a) pacient, b) medic, c) bune practici și bună etică a ambilor. Mi se pare inadmisibil, iresponsabil și periculos ce face, zilele acestea, doctorul Streinu-Cercel. Sunt atâtea alte mijloace prin care să obții o hartă corectă a răspândirii virusului, dacă ar fi să facem treaba un pic mai ca la carte.  

Dacă știm triada simptomelor de gripă, unde e screening-ul populațional? De ce nu avem un triaj corect al cazurilor și o bună coordonare în comunități știute-a-fi la risc?

De ce nu sancționăm corect cazurile expuse la un pacient cu ILI dovedit a fi cu gripă, în planul prevenției? Poți oricând să te plângi că (sic!) Camerele de gardă sunt asaltate de oameni cu simptome ILI, sau poți să intervii în populație ca să creezi ecluze suplimentare de ajutor”.

Cum ajung pacienții pe ultimul loc în ochii medicilor

Practic, mai spune că aceste sfaturi date de Streinu-Cercel pot afecta relația medic-pacient.

„Ah, și să nu uit. Doctorul Streinu-Cercel aruncă o curbă medicilor care n-ar vrea să prescrie Tamiflu. Hai să ne înțelegem. NAI sunt medicamente care ameliorează simptomele gripei, și pot fi recomandate de personalul medical avizat.

Pot. Fi. Recomandate. Ele capătă indicație terapeutică obligatorie DOAR în acele cazuri în care apar complicații. În rest pot fi recomandate. Or fi doctori mai stângaci decât Streinu-Cercel.

Or fi și unii mai dibaci. Fiecare medic își cunoaște pacientul, și-i mai știe și trecutul medical și afecțiunile asociate. E o propunere sulfuroasă că ”doctorii nu vor”, că ”pacienții nu cer”, că așteaptă până boala devine gravă și abia după aceea caută un medic”.

Și totuși, cum poate fi educată populația

În finalul mesajului transmis de rețelele de socializare, Gabriel Diaconu le dă și cateva sfaturi pacienților: Dacă vrei să educi populația despre transmiterea gripei, formulează un mesaj clar, gen ”Ana are mere”, și dă-i omului soluții practice. Adică: Suspiciune ridicată de gripă ai când: febră mare care nu scade, stare gen ”răceală”, dureri musculare și/ sau osoase care te pun la pat, tuse seacă, DAR posibil și greață și vărsături

  1. Simptomele sunt maximale din prima zi. Testele pentru gripă au bunele calități de detecție (chiar dacă nu sunt perfecte). Poți obține unul din farmacie. Este BINE să te testezi. Dacă testul e negativ, dar simptomele de mai sus sunt serioase, poți presupune că ai, totuși, ILI (ceea ce se cheamă ”gripă clinică”).
  2. Ia legătura cu medicul de familie. CERE O CONSULTAȚIE. Întreabă-l de tratament. E preferabil să stai acasă câteva zile. Informează oamenii dimprejurul tău că ai simptomele acestea, ca să previi răspândirea. Folosește mască de protecție. Spală-te pe mâini. Evită contactul cu vârstnici, copii, femei gravide, spații aglomerate.
  3. Hidratează-te corect. Dacă în 48 de ore stările persistă sau problemele de respirație devin mai severe, sau apar stări de slăbiciune, confuzie, mergi la spital.
  4. NU LUA ANTIBIOTICE decât cu acordul medicului, în situația de la punctele #3 și #4
  5. Dacă nu ai făcut gripă, VACCINEAZĂ-TE. Ai să dezvolți anticorpi în 2 – 3 săptămâni, dar chiar și în perioada asta ești relativ protejat, și protejezi și pe alții.

Autoritatea medicală în domeniu nu e Streinu-Cercel. Autoritatea medicală în domeniu e Ministerul Sănătății, care are voce comună cu CDC (Centrul de Control al Bolilor), Colegiul Medicilor, asociațiile profesionale etc. Cred că e timpul să cerem acestor instituții să-și asume comunicarea clară cu publicul, și decizii cu autoritate practică. Cât despre reclamă mascată la medicamente, o văd ca pe o abatere etică. E nu doar de evitat, e de demascat când se întâmplă”.

Închide ×