Dicu, mereu lângă doamne: ”Mă droghez cu Emma Zeicescu!”

Prezentatoarea Tv Emma Zeicescu a fost raportată, planetar, că este anchetată într-un dosar pentru deţinere de droguri. Societatea Română de Televiziune nu a fost informată, oficial, în legătură cu ancheta DIICOT în ceea ce o priveşte pe această doamnă. În raport se spune că Emma şi fostul ei iubit, Claudiu Popa, sunt  suspecţi pentru „deţinere de droguri de risc”. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, riscă amenzi sau (şi) închisoare.

Hai să începem cu începutul. O femeie inteligentă, indiferent de derapajele ei, nu ar umbla cu droguri la vedere. Mai mult, Emma Zeicescu nu este o persoană care s-ar „combina” în asemenea situaţii. Probele sunt neclare şi asistăm la o altă lovitură a aşa numitului „stat paralel”, dar care e …altul decât acela pe care îl reclamă „ei”.

”Mă droghez cu Emma Zeicescu!”

Vestea a căzut ca un trăznet. Dar mai trăznet mi se pare situaţia creată. Emma Zeicescu este o voce. Nu ştiu ce ţigări fumează, dar cu siguranţă nu sunt de mare risc. Emma Zeicescu este un om care şi-a permis să vorbească împotriva sistemului. Au mai fost şi alţii, cărora li s-au inventat cenuşi sub trăiri. Mâine, vom urma noi… Cei care nu ne abţinem să spunem lucrurilor pe nume.

Mai devreme, un bun prieten, realizator TV, mi-a spus că Emma nu ar putea fi vinovată pentru un asemenea gest. Îl cred. Are o emisiune teribilă în seara asta, este unul dintre puţinii luptători rămaşi în mass-media. Îl ştiţi, are nume de Domnitor… Şi nu minte.

Lipsa probelor s-a dovedit şi în cazul acuzaţiilor mizerabile care i s-au adus lui Oreste Teodorescu. Şi nu doar lui. A fost un…. trafic de mare „fâs”, aşa cum e şi porcăria de acuzaţie din cazul Emmei. Zeicescu are puterea de a fi femeie şi de a vorbi „în plus”, într-o instituţie care s-a înşurubat pe pus căluşul în gură.

Pe Andrei Gheorghe l-aţi înjurat pentru că a fumat o ţigară. Dar pe Emma Zeicescu, odată terfelită în peisajul media, cine o mai salvează, „inocenţilor”? Cine plăteşte factura pentru denigrarea unei doamne? Aţi fumat cu ea? V-aţi drogat împreună?…

Moraliştilor…

Emma Zeicescu este, astăzi, ceea ce vom fi toţi, mâine. Nişte arestaţi fără dovezi, care au „lătrat” pe bune şi bine, împotriva sistemului.

Statul paralel şi statul degeaba

Se tot vorbeşte mult în prea puţina noastră ţară despre… statul paralel. Statul paralel nu poate funcţiona decât cu acordul cetăţenilor săi. De ce vorbim despre asta într-un site de sport? Pentru că sportul susţine ideea de fair-play iar statul paralel şi-a făcut doctrină din minciuna acestui spirit.

Nu mă numesc Cornel Dinu, dar îmi permit să vă citez, din memorie, din Hegel:” Întrucât morala reală nu este luată în serios, ci mai degrabă starea de mijloc, nemoralitatea, ne întoarcem pe altă latură, la conţinutul postulatului morţii”.

Statul paralel e în ţară, în sânge şi în noi. În Federaţii şi în federalizările care par la modă. În industrie, în politică, în mass-media.

Azi, Zeicescu. Mâine Dicu. Tolontan, Cartianu, Rareş Bogdan, Ioniţă…. Mergem toţi să ne strămutăm în Auschwitzul, în săpunul sufletelor noastre, pentru că avem curajul de a vorbi. Nu suntem „securişti”. Suntem oameni. Oameni de presă. Presa e sport. Sportul gândirii şi gândirea sportului, care te face să alergi, afară din toxic, să mişti lumea.

Statul paralel amorţeşte. Şi invadează. Otrăveşte. Îţi oferă, ca o femeie tută, „pauze”. Trăirea este importantă. Emma Zeicescu trăieşte. Şi ea şi alţii. Poate, când ne veţi aresta pe toţi, o să redaţi telefonul pe ruşi, televizorul pe bulgari, radioul pe Europa Liberă şi pe soacră-mea pe un kil de salam, că tot o să am nevoie la pârnaie de carne vie…

Emma Zeicescu este un om. O femeie talentată. O doamnă. Eu zic s-o condamnăm, s-o beregăţim, s-o urcăm în spinarea unei ţigări de marijuana. Sau ce o fi fost sau n-o fi fost. Pe care, de altfel, o abuzează toţi cei care o judecă. Condamnaţilor, vă supuneţi poruncii Domnului? Sau… aţi uitat? Şi să revin: Aveţi probe că nu sunteţi cretini? Aveţi probe că nu mă droghez, acum cu voi?