Vârful coronavirusului în România, estimat pentru vară? Centrul pentru Inovaţie în Medicină ia în calcul 3 scenarii posibile

Președintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină Marius Geanta susține că sunt posibile trei scenarii în ceea ce privește evoluția îmbolnăvirilor cu coronavirus la nivelul țării noastre punând un accent major și pe sărbătorile pascal care urmează luna viitoare.

Scenarii posibile privind evoluția pandemiei de coronavirus, în România

Dacă China și Italia au trecut peste vârful îmbolnăvirilor cu coronavirus, nu același lucru se poate spune despre țara noastră. Având în vedere că primul caz pozitiv din România s-a înregistrat pe 26 februarie, vârful îmbolnăvirilor nu este prea aproape, dar oamenii de știință au stabilit trei scenarii posibile pentru această situație.

Președintele Centrului dezvăluie cum ar putea evolua pandemia de COVID-19 pe teritoriul țării noastre, dar și care sunt măsurile impuse de autorități pe care trebuie să le respectăm cu strictețe pentru a putea ține în frâu acest virus. Iată care sunt cele trei posibile scenarii cu niveluri de gravitate diferite care pot apărea în următoarele luni.

Sărbătorile pascale, risc mare de infectare a oamenilor cu COVID-19

Marius Geanta atrage atenţia asupra sărbătorile care urmează luna viitoare, Floriile și Paștele, care ar putea crește numărul de îmbolnăviri având în vedere că foarte mulți români se întorc acasă pentru a petrece alături de cei dragi.

„E bine cunoscut că înainte şi în timpul sărbătorilor de Paşte un număr important de români din străinătate vin în ţară, posibil din zone afectate de noul coronbavirus.

După cum sărbătorile de Paşte tradiţional sunt o sărbătoare a familiei şi a prietenilor şi există riscul ca, în acest fel, virusul să se transmită în situaţia în care o persoană asimptomatică, tânără, de exemplu merge în vizită la părinţi sau la bunici”, a spus cadrul medical, potrivit stirileprotv.ro.

Scenariul 1 privind evoluția coronavirusului: cel mai optimist, ideal

Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină este de părere că acest prim scenariu va avea vârful epidemiei în luna mai. În ceea ce privește numărul îmbolnăvirilor acestea vor fi destul de puține, de aceea Marius Geanta spune că este cel mai optimist scenariu despre care se poate discuta la ora actuală.

„Este scenariul în care un număr relativ mic de oameni raportat la aşteptări ajunge să fie infectat. Presiunea asupra sistemului de sănătate este redusă. Pentru a maximiza şansele primului scenariu este important să stăm acasă.

Să limităm deplasările, să le amânăm sau să le anulăm pe cele care nu sunt necesare. Să respectăm ceea ce autorităţile au dispus ca distanţare sociale”, a explicat Marius Geanta.

Scenariul 2 privind evoluția coronavirusului: apogeul în 1-20 iulie, mediu

Medicul a declarat că în ceea ce privește cel de-al doilea scenariu privind evoluția răspândirii bolii pe teritoriul țării noastre acesta este unul care are o durată de timp mai mare. În plus, vârful îmbolnăvirilor este estimat abia între 1- 20 iulie fiind vorba de cazuri care nu vor apărea de la o zi la alta.

„În scenariul mediu durata de timp este mai mare. Aceste cazuri nu apar brusc, nu apar toate odată, iar în scenariul mediu, sistemul de sănătate are capacitatea să se adapteze”, a subliniat președintele Centrului.

Scenariul 3 privind evoluția coronavirusului: risc maxim, apogeul în 1-20 iunie

Preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină este de părere că acesta este cel mai grav scenariu posibil și este similar cu ceea ce se întâmplă în momentul de față în Italia. Apogeul epidemiei cu COVID-19 este estimat în perioada 1 – 20 iunie și se preconizează că numărul persoanelor bolnave va crește alarmant de mult într-un timp foarte scurt.

„Scenariul defavorabil, cel mai prost scenariu este scenariu care se derulează sub ochii noştri în Italia în această perioadă şi el este definit prin creşterea numărului de cazuri de infecție şi a numărului de cazuri grave într-o perioadă foarte scurtă de timp.

Este un scenariu de risc maxim şi apare în general pentru că măsurile de distanţare socială fie nu au fost puse în practică, fie nu sunt respectate. 

Ce are în comun aceste scenariu cu un scenariusa-l numim mediu, este numărul de pacienţi. Numărul de pacienţi infectaţi este acelaşi în cele două scenarii, numai că diferă prin rata de timp necesară, sau durata de timp în care acestea apar”, a mai adăugat Marius Geanta.