Studiu. Încă 40 de mutații ale COVID-19, descoperite de o echipă de cercetători islandezi. Ce tulpină a virusului este mai periculoasă

Cercetătorii din Islanda anunță că au descoperit 40 de noi mutații ale COVID-19, în timp ce întreaga lume se află într-o cursă contra-cronometru pentru a limita răspândirea noului coronavirus.

Coronavirus a suferit 40 de mutații în Islanda

Mutațiile au fost descoperite de oamenii de știință în timp ce au analizat probe de la pacienții din Islanda, țară care a confirmat până acum aproape 600 de cazuri de coronavirus.

Cercetătorii islandezi au descoperit mutațiile suferite de virus folosind secvențierea genetică. Aceste variante noi sunt descrise ca o „amprentă” a virusului, ce indică numărul de mutații acumulate de la primul caz confirmat și până în prezent.

Astfel, oamenii de știință din Islanda au descoperit că sursa infecțiilor din rândul islandezilor provine din țări europene precum Austria, Italia și Marea Britanie.

În plus, specialiștii au descoperit că, din totalul de cazuri confirmate, șase au avut legătură cu un meci de fotbal ce a avut loc în Regatul Unit, însă numele echipelor nu a fost dezvăluit.

Cum a evoluat COVID-19 în ultimele luni

În general, un virus suferă mutații pe măsură ce evoluează, ceea ce ar putea duce la un comportament diferit al agentului patogen. De altfel, una dintre mutațiile inițiale ale virusului a făcut posibilă transmiterea acestuia de la animale la oameni.

Cercetătorii sunt de părere acum că infecția a fost purtată de animale mai mulți ani, poate chiar decenii, înainte să dobândească abilitatea de a infecta și oamenii.

Studierea virusurilor folosind genomi îi ajută pe specialiști să înțeleagă comportamentul unui agent patogen, ce duce ulterior ca oamenii de știință să găsească modalități de combatere a pandemiei.

„Putem vedea cum virusul suferă mutații. Am găsit 40 de mutații survenite în interiorul țării noastre”, a declarat Kári Stefánsson, directorul DeCode Genetics, potrivit Daily Mail.

„Avem cazuri de pacienți cu mai multe mutații ale virusului. Aceștia aveau viruși și înainte de o mutație și după aceasta, iar singurele infecții vizibile au avut legătură cu mutația virusului”, a mai spus cercetătorul islandez.

DeCode Genetics a descoperit cum a pătruns virusul în Islanda, stat insular unde locuiesc în jur de 365.000 de oameni.

„O parte a infecțiilor provine din Austria. Mai există încă un grup de oameni infectați din Italia și o a treia categorie de infecții, provenite din Marea Britanie”, a mai spus Stefánsson.

Derek Gatherer, medic și specialist în boli infecțioase din cadrul Universității Lancaster, spune că nu este surprins de descoperirea cercetătorilor islandezi.

„Este fix cum ne așteptam. Toate virusurile suferă mutații, însă sunt puține cele care reprezintă o consecință medicală. Se pare că Islanda a importat câteva infecții din alte țări europene”, a declarat Gatherer.

Un alt specialist, din cadrul Departamentului de Imunologie și Microbiologie de la Universitatea din Copenhaga, Allan Randrup Thomsen, a declarat că rezultatele evidențiate de islandezi sunt logice.

„Este interesant că cele 40 de mutații ale virusului au legătură cu cele trei surse de infecție ce au fost depistate ca provenind din anumite zone. În calitate de virolog, mi se pare extraordinar că putem descoperi căile de infecție.

Acest lucru va fi și mai evident după ce vom depăși această pandemie și vom vedea cum a evoluat virusul”, a spus specialistul olandez.

„Coronavirusul este cunoscut ca fiind un agent patogen cu anumite mutații violente. Am văzut noile raportări din China, unde există deja alte mutații ale virusului. Astfel, ce se întâmplă în Islanda se încadrează în tiparul la care ne așteptam”, a mai precizat Thomsen.

Ce tulpină a virusului este mai periculoasă

Un studiu publicat la începutul lunii martie în China sugerează că noul coronavirus a suferit mai multe mutații ce au dus la nașterea a două tulpini de virus, de la izbucnirea agentului patogen din decembrie.

Universitatea Peking din Beijing a studiat genomul viral provenit de la 103 cazuri de COVID-19 și a descoperit mutații comune în două locații diferite ale genomului, pe care le-au numit L și S.

Concluziile cercetătorilor chinezi au fost că în jur de 70% dintre pacienți aveau tulpina L, mult mai agresivă și cu o rată de infecție mai mare decât tulpina S.

Despre tulpina S cercetătorii spun că este cea care a permis virusului că se transmită la oameni și continuă și în acest moment să infecteze noi pacienți.

Atât profesorul Thomsen cât și doctorul Gatherer se așteaptă ca virusul COVID-19 să evolueze în continuare și să devină mai contagios în viitor, însă mai puțin patologic, adică să nu mai provoace infecții cu aceeași rată ca până acum.

Gatherer spune însă că acest proces ar putea dura câțiva ani.

„Gripa porcină din 2009 a fost cea mai puternică în timpul epidemiei din timpul verii, apoi a revenit în forță în iarna 2009/2010. Apoi, în 2010/2011, gripa a scăzut în intensitate și a început să se comporte ca o gripă sezonieră.

COVID-19 ar putea reveni în iernile următoare, dar probabil va mai dura puțin până când va fi la fel de blândă ca și rudele sale”, a mai spus Gatherer.