Stați liniștiți că nu vine niciun război între SUA și Iran după eliminarea generalului Soleimani. Opinie

Stați liniștiți că nu vine niciun război între SUA și Iran după eliminarea generalului Soleimani. Opinie
De ce este puțin probabil un război între SUA și Iran, după eliminarea generalului Soleimani *foto: hepta.ro

Lumea a stat pe loc când a aflat că generalul Qassem Soleimani, comandantul forțelor de elită Quds ale Gărzilor Revoluționare iraniene, a fost eliminat pe aeroportul din Bagdad de către forțele armate americane, în ceea ce pare a fi un gest de răspuns al SUA față de atacul pe care Teheranul l-a condus împotriva ambasadei americane din Irak.

Cu toate acestea, chiar dacă ayatollah-ul Khamenei, liderul suprem al Iranului, a avut grijă să anunțe că va răzbuna crunt uciderea unuia dintre cei mai importanți „locotenenți” ai săi, sunt șanse mari ca gestul făcut de SUA să nu primească niciun răspuns.

Vrei să citești acasă, în siguranță, TAIFASURI, revista ta preferată?Abonează te ACUM doar la oficiile Poștei Române!Surprize + CD urile preferate doar pentru ABONAŢII TAIFASURI

Eliminarea generalului Soleimani, o supapă pentru SUA la ascensiunea Iranului în Orientul Mijlociu

După ce administrația Trump a scos SUA din acordul nuclear iranian, Teheranul a apelat la numeroase tertipuri pentru a provoca Statele Unite în ultimele luni. Putem număra pe rând drona doborâtă în iunie 2019, petrolierul britanic capturat în golful Persic sau faptul că Iranul este principalul cu privire la atacurile asupra unor instalații petroliere saudite. Totul a culminat însă cu atacul asupra ambasadei americane din Bagdad de către miliții irakiene pro-Iran.

De asemenea, Teheranul a pus umărul decisiv în războiul civil din Siria de partea liderului autoritar de la Damasc, Bashar al-Assad. Fără intervenția iraniană, dictatorul Assad ar fi avut șanse minime să supraviețuiască revoltei populare, susținute (pe față sau mai puțin, economic sau militar) de occident.

Nu în ultimul rând, această ascensiune a Iranului în Orientul Mijlociu a venit ca o amenințare pentru SUA și aliatul său cel mai de preț din zonă, Israel. Se știe că Teheranul era unul dintre principalii sponsori ai Hezbollah și ai Jihadului Islamic Palestinian care produc multe probleme Tel Aviv-ului, după cum arată și Ovidiu Raețchi într-un editorial în adevărul.

Așadar, palma dată de administrația americană în cazul lui Soleimani era de așteptat. Rămâne de văzut și ce efecte va avea. Însă, consider că scenariile apocaliptice cu privire la un potențial conflict între SUA și Iran sunt departe de a fi o realitate.

De ce Iranul nu poate răspunde la fel în fața Statelor Unite ale Americii

Chiar dacă reputația SUA a ieșit destul de șifonată din ultimele războaie în care s-a implicat, și în ciuda faptului că Rusia a avut o intervenție decisivă în războiul mai sus amintit din Siria, americanii rămân singura țară capabilă să proiecteze forță militară pe un alt continent. De altfel, după atacul de marți asupra Ambasadei SUA din Bagdad, americanii au trimis imediat 500 de soldați în Irak.

Vorbim de un gigant care a cheltuit în ultimul 650 de miliarde de dolari pentru armată în anul 2018, spre comparație cu numai 13,2 miliarde, cât a cheltuit Iranul. De asemenea, important de spus este că armata iraniană are o aparatură învechită, care nu a mai putut fi îmbunătățită din anii ’70 cu tehnologia militară necesară, în urma embargo-ului american impus după lovitura de stat dată de ayatollahul Khomeini, după cum arată o analiză a celor de la Mediafax.

Mai mult, poate cel mai important instrument al armatei israeliene este tocmai componenta gărzilor revoluționare iraniene. Problema este că forțele de elită ale aceste acestei facțiuni, trupele Quds, erau conduse de Qassem Soleimani, iar acum șarpele a rămas fără cap. Rămâne de văzut cine îi va lua locul lui Soleimani și ce impact va avea pierderea sa asupra încrederii trupelor, care în ultimii ani au mers din victorie în victorie în Orientul Mijlociu.

Cei doi lideri au încercat să își dreagă rănile din interior în politica externă

Merită de precizat și că Iranul se află în pragul unui război civil, după ce sancțiunile economice la care Republica Islamică a fost supusă, dar și scăderea petrolului în ultimii ani, a scos populația în stradă, cu sute de oameni omorâți de autorități.

Așadar, în acest context Khamenei a încercat să își acopere neajunsurile din politica internă proiectând forță în exterior, cu un atac asupra ambasadei americane. Din păcate pentru liderul suprem iranian, și președintele american Donald Trump avea probleme în țară. El era implicat într-o procedură de impeachment pe seama dosarului ucrainean, motiv pentru care nu avea cum să facă un pas înapoi după atacul asupra ambasadei din Bagdad.

Așadar, mănușa a fost aruncată înspre Iran, dar este de așteptat ca Teheranul să facă un pas înapoi. Cel puțin, la o scurtă analiză, acesta ar fi pasul în care ayatollah-ul ar avea cel mai puțin de pierdut.

Te-ar mai putea interesa și:
    Închide ×