Senat: Evazioniștii scapă de închisoare dacă prejudiciul este sub 100.000 de euro și este plătit în cursul urmăririi penale

Senatul a decis ca plata integrală a prejudiciului în cazurile de evaziune fiscală pentru valori mai mici de 100.000 de euro. Proiectul de lege a fost reexaminat în urma unei decizii a Curții Constituționale care l-a declarat neconstituțional în aprilie 2019.

Bani în schimbul libertății

Astfel, cei vinovați trebuie să acopere prejudiciul și să plătească o amendă pentru a scăpa de pedeapsa cu închisoare

”În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o acţiune administrativă care se înregistrează în cazierul judiciar”, prevede noua formă a legii, adoptată luni de către Senat.

Pe lângă acoperirea prejudiciului, evazioniștii vor trebui să achite dobânzi și penalități la suma pe care nu au plătit-o statului la timp.

Proiectul de lege va face ca cei vinovați de evaziune să scape de închisoare chiar și după ce s-a pornit urmărirea penală împotriva lor.

Proiectul a fost adoptat cu 72 de voruri favorabile, 33 împotrivă și o abținere și va fi trimis Camerei Deputaților.

Probleme de constituționalitate

Forma inițială a legii impunea procurorului de caz să renunțe la urmărirea penală în cazul achitării prejudiciului. ”În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, se va dispune, o singură dată, renunţarea la urmărirea penală”, stipula vechiul proiect declarat neconstituțional de către CCR.

Judecătorii constituționali susțineau că norma impusă procurorilor ”reprezintă o veritabilă încălcare a principiului legalității incriminării și pedepsei”.

De asemenea, nu era reglementată situația în care evazionistul achita datoria la primul termen de judecată, caz în care decizia ar fi trebuit să aparțină instanței, nu procurorului.