Secretul bicarbonatului de sodiu a fost dezvăluit. Pentru ce a fost folosit prima oară

Silviu Ghering    Claudiu Melinte   
în Stiri mondene
27/11/2018, 13:00
Secretul bicarbonatului de sodiu a fost dezvăluit. Pentru ce a fost folosit prima oară GALERIE FOTO
Bicarbonatul de sodiu a fost „importat” de Napoleon Bonaparte din Egipt pentru vestita patiserie franțuzească

Omniprezentul bicarbonat de sodiu a ajuns panaceu universal, „vedetă” pe internet, bun la toate, de la clasicele arsuri la stomac la nemilosul cancer. Când a „venit pe lume” bicarbonatul de sodiu? De fapt când a ieșit în lume, când a fost descoperit, pentru că „nașterea” sa se duce în negura vremii, undeva în urmă cu mii de ani nu mai puțin de… 4.600 de ani!

Era în vremea vestitului rege Khufu, Cheops în grecește, Keops în… românește, faraon al Regatului Vechi al Egiptului între anii 2589 î.Hr. și 2566 î.Hr., cel care a ridicat și Marea Piramidă de la Giza, singura „supraviețuitoare” dintre „Cele șapte minuni ale lumii antice”…

Vrei să citești acasă, în siguranță, TAIFASURI, revista ta preferată? Abonează te ACUM doar la oficiile Poștei Române! Surprize + CD urile preferate doar pentru ABONAŢII TAIFASURI

Secretul bicarbonatului de sodiu a fost dezvăluit. Pentru ce a fost folosit prima oară

Din acele vremuri antice provin cele mai vechi papirusuri descoperite pe teritoriul Egiptului. Iar în aceste papirusuri s-au găsit primele urme de bicarbonat de sodiu. Un amestec de carbonat și bicarbonat de sodiu, denumit „Natron” era folosit în metodele complexe de îmbălsămare ale acelor timpuri străvechi. Dar nu numai, pentru că se regăsea și în vopsirea țesăturilor, și în fabricarea sticlei sau a… mirosurilor atrăgătoare, strămoașa industriei cosmetice de azi!

Bicarbonatul de sodiu a fost folosit de egipteni încă din antichitate în „metodolgia” de îmbălsămare și la conservarea vechilor papirusuri
Bicarbonatul de sodiu a fost folosit de egipteni încă din antichitate în „metodolgia” de îmbălsămare

Bicarbonatul de sodiu, cu formula chimică NaHCO3, este o sare acidă şi are o sumedenie de domenii în care este folositor în zilele noastre. În afară de bucătărie și igiena personală, bicarbonatul de sodiu este și un leac, băbesc dacă vreți, dar eficace, pentru diferite probleme de sănătate. De altfel este o realitate binecunoscută că bicarbonatul de sodiu a fost utilizat la prepararea unor medicamente începând cu secole în urmă.

„Pe vremea când medicamentele erau preparate de farmacist, pe baza unei reţete precise, compusul avea o destul de largă întrebuinţare. Bicarbonatul a fost cunoscut dintotdeauna ca un excelent pansament gastric, datorită capacităţii sale de a neutraliza secreţiile acide din stomac. Având în vedere că este puternic alcalinizant, era folosit şi în dermatologie, una dintre cele mai frecvente utilizări fiind în tratarea micozelor bucale, prin gargară cu soluţie cu bicarbonat, care schimba pH-ul gurii”, explică medicul internist Marius Călinici.

Bicarbonatul de sodiu, trofeu de război al lui… Napoleon Bonaparte!

Iar în gastronomia europeană bicarbonatul de sodiu a fost adus de… Napoleon Bonaparte! La începutul secolului al XIX-lea. Mai exact după campania în Egipt (1798-1801). Nu o să vă vină să credeți, dar povestea este reală. În iunie 1798, generalul de divizie Napoleon Bonaparte îmbarca pe 335 de vase 38.000 de soldați și 187 de… oameni de știință cu destinația Egipt! De ce, veți afla mai jos, puțintică răbdare, stimabililor… Chiar dacă din punct de vedere militar campania a fost un eșec (flota de război britanică, sub conducerea amiralului Nelson învingea flota franceză a lui Napoleon pe 1 și 2 august 1798 în fața portului egiptean Abukir și tăia legătura trupelor franceze terestre din Egipt cu patraia-mumă…), beneficiile științifice au fost majore.

Bicarbonatul de sodiu a fost „importat” de Napoleon Bonaparte din Egipt pentru vestita patiserie franțuzească, de unde a ajuns, 100 de ani mai târziu, și în... mititeii mioritici
Bicarbonatul de sodiu a fost „importat” de Napoleon Bonaparte din Egipt pentru vestita patiserie franțuzească

Înființarea Insititului Egiptului de la Cairo, primul șantier arheologic din istorie, cartografierea cursului Nilului, primele planuri ale viitorului Canal de Suez, care avea să aducă mari profituri Franței, au fost succesele lui Napoleon în campania din Egipt. Savanții francezi aduși împreună cu soldații au avut numeroase misiuni, printre care și acelea de a afla secretele obținerii indigoului și a… bicarbonatului de sodiu!

Din patiseria franceză, bicarbonatul de sodiu a „sărit” în mititeii mioritici

De unde interesul lui Napoleon Bonaparte pentru bicarbonatul de sodiu? Ei bine, această sare de sodiu era folosită în domeniul pirotehnic, ca și la stingerea incendiilor. Spionii „științifici” ai lui Napoleon au descoperit că bicarbonatul de sodiu era benefic în agricultură, în medicină și în igienă. Dar și în domeniul culinar, datorită calității de a afâna diferite… aluaturi! Așa că și-a găsit rapid locul în… patiseria franceză! După întoarcerea lui Napoleon la Paris, în 1799. De acolo până la „cucerirea” micilor noștri național-mioritici nu a fost decât un pas. Unul de… 100 de ani! Chiar mai mult pentru că până prin 1925-1927 nicio carte d bucate autohtonă nu includea bicarbonatul de sodiu în rețetele de mititei.

Bicarbonatul de sodiu a „intrat” în tradiționalii mititei mioritici la începutul secolului al XX-lea și i-a făcut mai afânați, mai vioi, mai gustoși, mai savuroși
Bicarbonatul de sodiu a „intrat” în tradiționalii mititei mioritici la începutul secolului al XX-lea

Doamna Maria General Dobrescu, o mare figură a gastronomiei românești la începutul secolului al XX-lea, „impunea” bicarbonatul de sodiu în rețeta de mititei din cartea sa de bucate „Bucătăria modernă” din 1927, rețetă preluată de la o anumită „tanti Lenuța”, grataragioaică în gura Oborului. Vedeți mai jos ingredientele și modul de preparare ai „Mititeilor Lenuța” din cartea de bucate a doamnei Maria General Dobrescu.

  • Mititei Lenuța – rețeta din anul 1927

Proporţii: 4 kg carne (spată de vacă şi gât), 30 g sare, 50 g bicarbonat, 20 g epis (mirodenii), 20 g piper, 10 căpăţâni de usturoi, 500 g prapure de vacă (seu), 5 g enibahar, 10 cuişoare şi 2 dl frişcă nebătută

Cum se preparează: Se curăţă carnea de os şi se dă odată prin maşină împreună cu prapurele şi jumătate din cantitatea de sare, se pune pe gheaţă direct, unde se lasă 24 de ore, întorcându-se pe gheaţă din două în două ore. A doua zi se mai dă odată prin maşină, după ce mai întâi i s-au pus toate mirodeniile și ingredientele de mai sus. Usturoiul se pisează şi se pune numai apa din el. Se bat bine timp de o jumătate de oră, se pun în maşină şi li se dă forma obişnuită cu ajutorul palmei. Se pun pe grătarul încins care a fost uns mai întâi cu o bucată de seu, care bucată se întrebuinţează tot timpul pentru uns mititeii”.

 

Închide ×