Ora de vară 2020. Cum ne afectează trecerea la ora de vară

În noaptea de 28 spre 29 martie, vom da ceasurile cu o oră înainte, pentru a ne bucura de zile mai lungi și, bineînțeles de căldura soarelui. În ciuda tuturor avantajelor, va trebui să dormim mai puțin decât în mod obișnuit, ceea ce poate avea efecte negative asupra stării noastre de sănătate

Cum ne poate afecta trecerea la ora de vară

Medicii din întreaga lume au explicat de-a lungul timpului că organismul trece printr-un amplu proces de adaptare ca urmare a trecerii la ora de vară, iar efectele acestuia vor fi resimțite din plin în următoarea perioadă. Oboseala, irascibilitatea, scăderea imunităţii sau insomnia sunt doar câteva dintre problemele care pot apărea odată cu noua oră.

Totodată, performanța la locul de muncă scade semnificativ, mai ales pe termen scurt, în timp ce riscul de infarct creşte cu 10%  în prima săptămână de după schimbarea orei, susțin specialiştii britanici într-un studiu publicat în revista „New England Journal of Medicine”. Aceştia recomandă o odihnă corespunzătoare şi ajustarea dozelor de medicamente în cazul persoanelor care suferă de diverse afecțiuni, în special cardiace.

Intensitatea luminoasă este de vină pentru problemele pe care le întâmpinăm în această perioadă

Oamenii de știință au constatat că trecerea la ora de vară amplifică şi numărul cazurilor de suicid în rândul bărbaţilor, iar această tendinţă se manifestă timp de cel puțin o lună. De asemenea, schimbarea orei poate aduce stări de oboseală, nervozitate și chiar depresie, contribuind la accentuarea riscului de comitere a unui gest necugetat.

O posibilă explicaţie a tuturor perturbărilor  afective provocate de schimbarea orei are legătură cu creşterea intensităţii luminoase. „Lumina este factorul care transmite creierului prin intermediul retinei faptul că poate intra în starea de veghe şi determină activarea acestuia.

Organismul uman are o ritmicitate de funcţionare cu activitate pe perioada zilei, când este lumină, şi somn pe perioada nopţii, ritmicitate numită ritm circadian, de 24 ore“, a declarat medicul psihiatru Dana Sichitiu.

„Trecerea la ora de vară urmăreşte optimizarea activităţilor noastre în raport cu perioada de lumină a zilei, iar efectele în plan biologic sunt multiple. Această schimbare implică pentru primele două săptămâni un efort de adaptare a organismului la trezirea mai devreme cu o oră.

Aceasta se traduce în somnolenţă matinală sau diurnă, astenie fizică şi psihică, dificultăţi de concentrare a atenţiei, manifestări care se remit după maximum două săptămâni, perioadă necesară pentru a se produce instalarea somnului cu o oră mai devreme şi astfel revenirea la o durată adecvată de somn”, a mai spus specialistul.