Motivarea Curții pentru decizia de neconstituționalitate a alegerii lui Meleșcanu ca președinte al Senatului: ”Nu mai putea fi revocat din funcție”

Adrian Ilie   
în Stiri de ultima ora
14/02/2020, 17:15
Motivarea Curții pentru decizia de neconstituționalitate a alegerii lui Meleșcanu ca președinte al Senatului: ”Nu mai putea fi revocat din funcție”
Teodor Meleșcanu/ Foto: Hepta

Curtea Constituțională a dat publicității motivarea deciziei din 22 ianuarie prin care a declarat ca neconstituțională alegerea lui Teodor Meleșcanu ca președinte al Senatului. Unul dintre principalele argumente invocate de Curte este că, fiind propunerea altui partid decât a celui din care făcea parte, devenise imposibilă revocarea lui funcție.

Alegerea lui Meleșcanu, un paradox

Judecătorii CCR au inventariat mai multe motive pentru care este neconstituțională alegerea unui președinte al Senatului a unei persoane care a primit susținerea altui grup parlamentar decât a celui din care face parte și împotriva voinței acestuia din urmă. Astfel au stat lucrurile în cazul lui Teodor Meleșcanu ales la șefia Senatului la propunerea PSD, dar fără acordul ALDE, partid din care făcea parte Meleșcanu.

Vrei să citești acasă, în siguranță, TAIFASURI, revista ta preferată? Abonează te ACUM doar la oficiile Poștei Române! Surprize + CD urile preferate doar pentru ABONAŢII TAIFASURI

CCR  invocă articolul 32 alin.  din Statutul deputaților și senatorilor care prevede că pierderea sprijinului politic de către un parlamentar duce de drept la pierderea funcțiilor obținute prin susținerea grupului din care face parte.

Un grup parlamentar, dacă decide să facă o propunere, aceasta nu poate viza decât un senator care este membru al respectivului grup politic, pentru că numai unui membru i se poate retrage sprijinul politic acordat la momentul propunerii și votului. Într-o interpretare contrară, s-ar ajunge la situația în care retragerea sprijinului politic de către grupul parlamentar din care face parte să nu mai poată conduce la pierderea funcției obținute prin susținere politică, împrejurare care ar echivala cu lipsirea de efecte juridice a normei cuprinse în art.32 alin.(3) din Legea nr.96/2006, ceea ce este inadmisibil”, se arată în decizia Curții.

În continuare, judecătorii argumentează că Parlamentul, în configurația politică rezultată din alegeri, derivă din voința electoratului conturată prin concurența dintre programele politice. Prin analogie, și președintele Senatului este ales prin concurența dintre candidații susținuți de partidele parlamentare care au dreptul să susțină un candidat propriu.

În această lumină, interpretarea normei regulamentare care ar permite grupului parlamentar să propună un candidat care este membru al altui grup parlamentar, deci să fie reprezentat de o persoană care nu aparține grupului (interpretarea gramaticală) nu numai că nu corespunde scopului urmărit de legiuitor, dar îl și deturnează”, se arată în motivare.

CCR: Un partid, un candidat

De asemenea, Curtea a analizat cazul și prin prisma prevederii din Regulamentul Senatului care prevede că un grup parlamentar are dreptul să facă o singură propunere. În cazul în care un partid ar propune un candidat din partea altui partid, iar acesta al doilea partid ar avea candidat propriu, se ajunge la situația în care un singur grup parlamentar are doi candidați.

Situația nu este ipotetică, ea s-a petrecut chiar în speța dedusă judecății. Or, o astfel de situație vine în contradicție vădită cu interdicția rezultată în mod implicit din scopul normei regulamentare, potrivit căreia un grup parlamentar nu poate face decât o singură propunere, cu consecința ca, în competiția electorală, acesta să poată fi reprezentat de un singur membru al respectivului grup. Această interdicție este rezultatul aplicării metodei de interpretare logică a normei, care se bazează pe analiza textului normativ prin adoptarea legilor logicii formale”, precizează documentul citat.

În plus, un grup parlamentar are dreptul de a nu face o propunere și de a susține propunerea care este făcută de un alt grup, nu de a face o propunere din interiorul altui grup parlamentar, fără acordul acestuia.

Pe 10 septembrie, Teodor Meleșcanu a fost ales președinte al Senatului, fiind nominalizat pentru această funcție de către PSD, deși era încă membru al grupului ALDE, grup care făcuse o altă nominalizare. Ulterior, PNL, ALDE, USR, PMP și UDMR au sesizat Curtea Constituțională care s-a pronunțat pe 22 ianuarie.

Inițial, Meleșcanu a spus că va aștepta să vadă care este motivarea deciziei, însă a demisionat pe 3 februarie. În locul său a fost desemnat, ca președinte interimar, senatorul PSD Titus Corlățean.

Închide ×