Liviu Pleşoianu, dezlănţuit. Atac la Călin Popescu Tăriceanu şi Marcel Ciolacu

Marcel Ciolacu a anunțat recent că Partidul Social Democrat ar putea pune bazele unui proiect politic comun cu ALDE, în vederea alegerilor locale de anul viitor. Inițiativa liderului interimar al fostei formațiuni politice de guvernământ nu este, însă, pe placul senatorului Liviu Pleșoianu, care susține că o astfel de propunere nu poate reprezenta poziția PSD. Totodată, în mesajul postat pe contul său de Facebook, deputatul îl numește pe Călin Popescu Tăriceanu „un oportunist” și „un munte de ipocrizie”.

Liviu Pleșoianu îi pune la zid pe Călin Popescu Tăriceanu și Marcel Ciolacu

„1. După tot ce a făcut, cu Tăriceanu nu aș merge împreună nici măcar un milimetru! Spre deosebire de Marcel Ciolacu, NU îl respect deloc și îl consider un munte de #IPOCRIZIE, un #OPORTUNIST capabil să spună mâine exact opusul lucrurilor pe care le spunea ieri!

2. Domnul Ciolacu NU îi reprezintă pe votanții PSD nici când se roagă de Tăriceanu să redevină „partener”, nici când îi vrea înapoi pe Tudose și Grindeanu, nici când îi presară petale de flori lui Negoiță implorându-l cu suflet rănit să se întoarcă, nici când îl aduce pe Vasile Dâncu în sufrageria PSD, nici când acceptă ca Cozmin Gușă să devină mare „strateg PSD” după toată propaganda MIZERABILĂ pe care acesta a păstorit-o ani de zile, nici când le cere parlamentarilor PSD să voteze aberațiile werneriene, orbaniene și rareșbogdaniene!”, a scris Liviu Pleșoianu.

Liviu Pleșoianu, acuzații grave la adresa PNL: „Va intra în istorie ca partidul care a ruinat democrația românească”

De criticile senatorului social-democrat nu a scăpat nici Partidul Național Liberal, formațiune politică aflată în momentul de față la guvernare. Într-un mesaj postat deunăzi pe aceeași rețea de socializare, Pleșoianu susține că excesul de angajări de răspunderi în Parlament nu face altceva decât să atenteze la democrație.

Potrivit afirmațiilor sale, această practică este chiar mai toxică decât controversatele ordonanțe de urgență, întrucât reprezintă în momentul de față o formă de șantaj asupra legislativului. Guvernul Orban și-a asumat răspunderea recent pentru o serie de legi printre care se numără și abrogarea recursului compensatoriu. Mai mult decât atât, liberalii intenționează să facă acest lucru și în cazul proiectului de buget pe 2020-2022.

„Prin excesul rudimentar de asumare a răspunderii, Iohannis și partidul pe care îl conduce vor arunca o bombă atomică direct în inima sistemului democratic! Iar PNL va intra în istorie ca partidul care a ruinat democrația românească, la exact 30 de ani de la Revoluție, prin instaurarea unei DICTATURI A PUTERII EXECUTIVE.

Nu sunt deloc un suporter al excesului de ordonanțe de urgență. Dar chiar și în cazul în care apare acest exces, Parlamentul, dacă vrea, poate oricând să intervină și să opereze modificări sau chiar să respingă respectivele ordonanțe.

În schimb, în cazul unui exces de asumări ale răspunderii Guvernului, avem de a face deja cu un pumn în plexul democrației parlamentare. Pentru că, dincolo de sesizarea Curții Constituționale, singura armă a opoziției este depunerea unei moțiuni de cenzură.

Lăsând deoparte problema constituționalității, pe care o tranșează CCR, avem două situații. Situația unei ordonanțe de urgență, când Parlamentul – forul reprezentativ suprem în democrație – i se poate împotrivi Guvernului prin respingerea sau modificarea respectivei ordonanțe.

Și situația asumării răspunderii, când Parlamentul nu i se poate împotrivi Guvernului decât printr-o moțiune de cenzură. Dar moțiunea de cenzură, dacă trece, duce la căderea Guvernului, la un vot de încredere în Parlament pentru un nou Guvern și la alegeri anticipate în cazul în care două guverne pică testul Parlamentului, nu obțin acel vot de încredere.

Cu alte cuvinte, excesul de ordonanțe de urgență poate fi reglat relativ ușor de către Parlament (puterea legislativă), dar excesul de asumare a răspunderii nu poate fi interpretat decât ca un ȘANTAJ al puterii executive (Guvernul) la adresa puterii legislative (Parlamentul): dacă nu acceptați ce vrem noi, ne demiteți, dar apoi venim tot noi și, dacă nu ne acordați iar încrederea, de două ori la rând, sunteți dizolvați voi.

Angajarea răspunderii Guvernului e o măsură EXTREMĂ de ocolire a regulilor procedurii legislative. Pe cale de consecință, a face exces de asumare a răspunderii este semnul evident al tentativei de instaurare a unei DICTATURI A PUTERII EXECUTIVE (Guvern sau, în cazul de față, Guvern+Președinte). O asemenea atitudine politică nu e doar rudimentară, ci denotă un dispreț profund pentru fundamentele democratice ale statului român!”, a mai  scris Liviu Pleșoianu pe contul său de Facebook