Recent s-a publicat întrebarea la care vor trebui să răspundă alegătorii. Aceasta a trezit controverse în urma ei. Unii spun că este interpretabilă, iar alții nici nu vor să audă de așa ceva. Referendumul pentru definirea familiei va avea loc în zilele de 6 și 7 octombrie.

Senatul a adoptat marți, 11 septembrie, proiectul de lege privind modificarea Constituției, astfel îcnât familia să se întemeieze pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, nu între soți, cum prevede, în formula actuală, articolul 48 al legii fundamentale. Referendumul de pe 6 și 7 octombrie va ajuta la hotărârea definitivă a acesteia.

Întrebarea Referendumului lasă lor de intepretări?

După ce întrebarea Referendumului pentru familie a fost făcută publică, controversele potrivit ambiguității ce o însoțesc au fost multe. Pe lângă aceasta, fraudarea va fi o a doua temă care va fi vehiculată de cei care sunt în tabăra adversă. Articolul 7 cu legea nr. 3/2000 care pivește în general legea cadru(referendumurile) pentru revizuirea Constitu’iei precizează că toți participanții au dreptul să se pronunțe prin „DA” sau „NU” la întrebarea de pe buletinul de votant:

„Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma aprobată de Parlament?” Explicația pentru cei care spun că poate fi interpretată întrebarea este aceea că tocmai exprimarea de față este formularea standar impusă de lege pentru ce se pune la o revizuire constituțională și e prevăzută ca atare de lege. Întrebarea este calificată ca fiind perfect închisă și foarte precisă.

De ce nu este trecută o formulă clară pe buletinul de vot?

Este imposibil ca pe buletinul d evot să fie trecute întrebări separate despre fiecare alineat în parte. La astfel de consultări pot exista uneori revizuiri a câte 50 de articole- așa cum s-a întâmplat în 2003. Legea publicată pe Monitorul oficial este strict despre înlocuirea termenului de „soţi” cu expresia „un bărbat şi o femeie” cu privire la căsătorie, în cadrul art 48 alineatul 1 din Constituție.

Citește și: Margareta Pâslaru, o doamnă de poveste! „Pasivitatea ucide lent, dar sigur”

Citește și: Oana Turcescu s-a întors la școală, după 10 ani de zile!

Se poate frauda votul?

Alarme false au fost aruncate public, alarme care întrunesc toate condițiile unei posibile teorii de conspirație. Referendumul de pe 6 și 7 octormbie este o repetiție a fraudării alegerilor generale de mai târziu. Argumentul este acela că s-a decis votarea pe parcursul a două zile și că nu se aplică supravegherea electronică a votului.

Se pare că explicația ar fi că guvernul a prevăzut două zile pentru acest referendum tocmai pentru a scădea presiunea îndeplinirii baremului de validare, posibilitatea bauzurilor scade. De asemenea, supravegherea electronică nu este prevăzută de lege, aceasta ar fi trebuit prevăzută în mod special în OUG-ul de organizare a Referendumului. Scopul acestor premise este psihologic, anume de a demoraliza.

Tezele sunt lăsate pe piață sunt nu din temeri sincere, ci din scopul de a crea confuzie și de a scădea încrederea oamenilor în exercițiul democratic al Referendumului. Tacticile de acest gen sunt cu dublu tăiș. Unii oameni ajung să înțeleagă că astfel de alarme nu sunt legitime, ci determină oamenii să piardă încrederea și să mai iasă sau nu la vot, în fucție de rațiunea fiecăruia.