Greșeala capitală a Chinei care a dus la răspândirea epidemiei de coronavirus. Tabloul celor șapte săptămâni cruciale – analiză The New York Times

Narcis Rosioru   
în Stiri mondene
02/02/2020, 18:58
Greșeala capitală a Chinei care a dus la răspândirea epidemiei de coronavirus. Tabloul celor șapte săptămâni cruciale – analiză The New York Times
Greșeala capitală a Chinei care a dus la răspândirea epidemiei de coronavirus. Tabloul celor șapte săptămâni cruciale. Sursa foto: Hepta

Jurnaliștii de la The New York Times au făcut o analiză a celor șapte săptămâni de când noul coronavirus a apărut în China, agent patogen ce a declanșat ulterior o epidemie la nivel global.

De ce nu a recunoscut China epidemia de coronavirus

De la apariția primului caz confirmat de coronavirus, la începutul lunii decembrie și până la decizia de a închide orașul Wuhan, The New York Times a luat zeci de interviuri de la medicii și oficialii care au fost loviți din plin de această epidemie.

Vrei să citești acasă, în siguranță, TAIFASURI, revista ta preferată? Abonează te ACUM doar la oficiile Poștei Române! Surprize + CD urile preferate doar pentru ABONAŢII TAIFASURI

Prima discuție despre coronavirus a avut loc pe 30 decembrie, atunci când medicul oftalmolog Li Wenliang din Wuhan a scris pe un chat că o boală misterioasă a lovit șapte pacienți dintr-un spital. „Este carantină în secţia de urgenţe”, scria medicul, cu scopul de a-i avertiza pe alți colegi de breaslă.

Atunci, un coleg de breaslă îi răspundea că „Revine SARS (Sindromul Acut Respirator Sever, n.r.)?”, responsabil de o altă epidemia în China în 2002, ce a dus la decesul a aproape 800 de persoane.

În mijlocul nopții, autoritățile din Wuhan l-au convocat pe Li pentru a-l supune unui interogatoriu legat de răspândirea de zvonuri, iar la final a fost obligat să semneze o declarație prin care avertismentul său reprezenta un „comportament ilegal”.

Mușamalizarea a dus la răspândirea agentului patogen

Această modalitate a statului chinez, de a mușamaliza totul în loc să confrunte în mod deschis această criză în creștere, a permis virusului să se răspândească rapid, sunt de părere jurnaliștii de la The New York Times, descoperind ulterior că acest caz de a ascunde situația nu a fost unul singular.

Drept urmare, cei 11 milioane de locuitori din Wuhan nu au știut că trebuie să se protejeze, întrucât nu au fost informați la timp. Chiar dacă autoritățile au închis piața unde se presupune că ar fi fost locul de răspândire a virusului, autoritățile din Wuhan au declarat că spațiul a fost închis pentru renovare.

Un alt motiv ce a dus la ascunderea adevăratei situații a fost, conform jurnaliștilor, faptul că oficialii pregăteau congresul anual al Partidului Comunist și, chiar dacă numărul pacienților creștea, reprezentanții statului  dădeau garanții că nu se vor înregistra noi cazuri de infecții cauzate de coronavirus.

Hu Xiaohu, un vânzător de carne din piaţa din Huanan, locul de pornire a agentului patogen, afirma că încă de la sfârşitul lunii decembrie că se petrece ceva oamenii se plângeau de febră. Se pare că piața respectivă este situată într-un carter nou şi, conform Centrului pentru controlul bolilor din China, nu îndeplinea normele sanitare veterinare.

De partea cealaltă, la spitalul din Wuhan, medicii au remarcat că pneumonia virală nu ceda sub nicio formă la tratamente convenţionale şi, un alt aspect important, toți pacienţii lucrau în această piaţă.

Medicul care a tras semnalul de alarmă a fost ulterior infectat cu coronavirus

Pe 31 decembrie, după ce mesajul lui Li s-a viralizat, autoritățile chineze au anunțat că investighează opt persoane responsabile de răspândirea de informații false, iar Comisia de sănătate publică din Wuhan spunea că nu există motive de îngrijorare și că „boala poate fi prevenită şi controlată”.

Li s-a întors din nou la muncă, iar pe 10 ianuarie a tratat o femeie de glaucom. Ce nu ştia medicul chinez era că femeia respectivă era deja infectată cu coronavirus, astfel că doctorul s-a îmbolnăvit și el.

În prima zi din 2020, piața respectivă a fost închisă și, sub pretextul renovării, mai mulți oameni în costume speciale au dezinfectat zona. La nouă zile după această acțiune, un bărbat despre care se știe că frecventa piața respectivă a decedat. Chiar dacă bărbatul de 61 de ani suferea de o afecțiune cronică a ficatului, el a fost internat cu febră puternică și afecțiuni respiratorii.

La două zile după deces, autoritățile au confirmat moartea bărbatului, însă nu au specificat faptul că și soția acestuia a dezvoltat simptomele infecției cu coronavirus, chiar dacă nu fusese niciodată în acea piață.

În tot acest timp, cercetătorii din cadrul Institutului de virusologie din Wuhan studiau diverse mostre de la pacienții internați în spitalul din Wuhan. Unul dintre cercetători,  Zheng-Li Shi, monitorizase și virusul responsabil de epidemia de SARS din 2002 și, alături de colegii săi, au ajuns la concluzia că noua epidemie era înrudită cu SARS.

Mai mult, componenta genetică a sugerat că cei doi agenți patogeni ar avea o gazdă comună, liliacul, consumat ca o delicatesă în anumite zone din Asia.

Prima săptămână din ianuarie i-a găsit pe medicii secției de urgenţe din Spitalul nr. 5 din Wuhan depășiți de situație. Secția era plină de pacienți, mulți membri ai acelorași familii, lucru ce sugera că virusul a trecut într-o nouă fază și se putea răspândi de la om la om, idee pe care China o respingea.

Infecția avea, în sfârșit, un nume

Tot în același interval, Shi și colegii ei de la Institutul de virusologie au reușit să izoleze secvența genetică și tulpina virală, iar pe 7 ianuarie agentul patogen a primit și un nume: coronavirus 2019-nCoV, astfel că patru zile mai târziu, după ce au fost publicate informațiile, cercetătorii din lumea întreagă au încput să-l studieze.

Nici la vremea aceea liderii chinezi nu au acționat, întrucât pregătirile pentru congres erau în toi. Ba, mai mult, s-a organizat un banchet pentru 40.000 de familii din Wuhan, pentru a masca epidemia ce cuprinsese orașul.

Oficialii le spuneau medicilor din spitale „să nu folosească cuvinte precum pneumonie virală în rapoartele lor de imagine”, iar rapoartele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din Beijing erau similare cu cele ale autorităților chineze.

Alarma a fost dată abia în momentul în care au fost înregistrate primele decese oficiale, precum și primele cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus din afara Chinei. În acel moment, autoritățile de la Beijing au trimis la Wuhan pe Zhong Nanshan, un epidemiolog renumit ce lucrase la combaterea epidemiei de SARS.

Pe 18 ianuarie, în cadrul unei conferințe medicale, angajjații din sistemul medical au primit, pentru prima dată, ordinul de a trata ca prioritate infecția, informând populația că virusul se poate răpândi prin salivă.

Primele măsuri de siguranță, la o lună după apariția virusului

După mai bine de o lună după apariția primelor simptome, pe 20 ianuarie, Zhong a anunțat într-un interviu pentru televiziunea de stat că noul coronavirus se trasmite prin contact uman. Președintele Chinei a ieșit și el public și a emis un set de instrucțiuni, aparatul biocratic fiind pus în funcțiune.

Până în acel moment, boala făcuse patru victime, număr ce avea să ajungă la peste 200 în 11 zile. Wuhan a fost izolat complet, astfel că turiștilor nu li s-a mai permis să viziteze orașul, iar localnicii au început să poarte măști de protecție. Cel mai probabil acela a fost momentul în care publicul larg și-a dat seama de gravitatea lucrurilor.

Autoritățile au dat termen până pe 23 ianuarie ca toți cei care doresc să părăsească orașul, astfel că aeroportul și gările au fost invadate de oameni. Cine nu voia să plece se îndrepta spre spitale, pentru a afla dacă sunt infectați cu noua tulpină de coronavirus.

În timp ce criza se adâncea, oamenii nu mai considerau eforturile medicului Li ca fiind nechibzuite. Li, în vârstă de 34 de ani, se recuperează în spitalul în care lucrează, mai spun jurnaliștii de la the New York Times. Doctorul, a cărui soție este însărcinată, a declarat pentru sursa citată anterior că toată această criză ar fi luat o altă turnură dacă oficialii ar fi trata problema cu seriozitate de la început.

„Dacă oficialii ar fi făcut publice informaţiile despre epidemie mai devreme, ar fi fost mai bine. Ar trebui să fie mai multă deschidere şi transparenţă”, a spus Li.

Ajunsă o urgență globală, epidemia a dus ulterior la impunerea de restricții de călătorie în întreaga lume și a creat cea mai mare provocare pentru Xi Jinping, lucru ce ar putea să spulbere ideea unui sistem ce oferă securitate și dezvoltare în schimbul unei supuneri complete.

Închide ×