Dosarul Revoluției judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ion Iliescu, primul pe lista acuzaților

A devenit oficial! Dosarul Revoluției va fi judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Lista inculpaţilor, acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, este deschisă de Ion Iliescu, cel care avea să ajungă președintele României în trei rânduri, ultima oară în anul 2000. De altfel, au fost luate măsuri speciale pentru a putea fi audiaţi toţi cei 5.000 de martori propuşi de procurori. De remarcat că procesul începe cu mai puţin de o lună înainte de marcarea a 30 de ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989.

Dosarul Revoluției judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Site-ul Instanței supreme notează că pentru prima zi a procesului este anunţat un program special, având în vedere că la acest termen au fost emise citaţii pentru  atât de multe persoane. Vă reamintim că dosarul ”Revoluţiei” a fost trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie. Sunt mai multe personaje cheie implicate în acest dosar. Astfel, fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi general (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.

Concret, conform rechizitoriului alcătuit de procurori, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul „Praga 1968”, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.

Ion Iliescu, primul pe lista acuzaților

„Această grupare complotistă a fost formată atât din civili (latura politică), cât şi din militari (latura militară), cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte. Componenţii grupului au aparţinut principalelor două filoane militare (MApN şi Direcţia Securităţii Statului), de la nivel mediu până la vârf, dar şi structurilor civile ale statului român.

Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceauşescu, însă prin funcţiile deţinute (implicit, influenţele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluţia istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că doar acest grup s-a dovedit eficient în demersul său”, spuneau procurorii. Procurorii militari mai susţineau că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989. Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.