Cel mai puternic cutremur din istoria României. Magnitudinea acestuia, estimată în jurul valorii de 8 grade pe scara Richter

Zona Vrancea este una cu puternică activitate seismică, iar ameninţarea unui cutremur cu efecte catastrofale planează asupra României, de fiecare dată când se produce o mişcare tectonică mai însemnată. Toată lumea îşi aminteşte de cutremurul din 1977 şi de bilanţul tragic al acestuia, dar puţină lume ştie că am avut un cutremur devastator cu mult timp înainte de producerea acestuia.

Marele seism din 1802, cel mai puternic cutremur din istoria României

Marele cutremur din 1802 a rămas în istorie drept cel mai puternic cutremur produs vreodată în România. Magnitudinea acestuia este estimată între 7,9 şi 8,2 grade pe scara Richter, iar unda de şoc a fost atât de puternică încât s-a simţit până la Moscova, dar şi în insulele greceşti sau Marea Egee. Este, totodată. unul dintre cele mai mari cutremure care au lovit Europa.

Cutremurul, produs pe 26 octombrie (14 octombrie pe stil vechi), a lovit din plin oraşul Bucureşti, iar durata a fost de 2 minute şi 55 de secunde. Seismologii au estimat intensitatea la VIII–IX grade pe scara Mercalli, ceea ce înseamnă că a fost un cutremur cu efect catastrofic.

Cutremurul a lăsat Bucureştiul în ruine

Mărturiile vremii consemnează faptul că pământul s-a zguduit puternic, clădirile au început să se fisureze şi să cadă tencuiala de unele. În unele zone, pământul chiar s-a despicat şi a început să ţâşnească apă verde cu miros de sulf. Mulţi oameni au crezut că vine Apocalipsa atunci.

Inclusiv la Moscova, în curtea Bibliotecii Universităţii Lomonosov, băncile de piatră au fost distruse, iar statuile au început să cadă, semănând teroare printre locuitorii oraşului rus. Revenind la ţara noastră şi aici efectele au fost devastatoare

După aproape 3 minute de seism puternic, Bucureştiul, un oraş cochet pentru acele vremuri, devenise un morman de moloz şi aproape totul era o ruină. Mănăstirea Cotroceni, Biserica Sf. Nicolae sau turnul Colţei, clădirile simbol din acea vreme ale capitalei României, au fost distruse.

O mărturie a acelor timpuri, aparţinând caligrafului Dionisie Eclesiarhul, citată de intoarcerealavalori.wordpress.com spune în felul următor: „În ziua de Vinerea Mare, la leat 1802, octomvrie 14, la 7 ceasuri de zi, s-au cutremurat pământul foarte tare.

Aici în București s-au rupt și turnul cel înalt Colțea, care era podoaba orașului, iar din casele boerești și din cele de obște prea puține au scăpat zdravene. În multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind nisip și apă. Și a doa zi, iarăș s-au cutremurat, dar nu așa tari, la 3 ciasuri den zi.”

În ciuda magnitudinii uriaşe, cutremurul a făcut doar 4 morţi, însă sute de alte persoane au fost rănite. Acest lucru se poate explica prin faptul că nu existau blocuri sau structuri imense ca în zilele noastre şi nici nu erau aşa multe construcţii. Dacă un astfel de seism s-ar produce acum, probabil că bilanţul ar fi unul pur şi simplu catastrofal. La

La începutul lunii decembrie, însă, compania israeliană Ionoterra a anunţat că, în parteneriat cu Politehnica din Bucureşti, va realiza în a doua parte a lui 2020 o sesiune experimentală de monitorizare a zonei seismice Vrancea. Dacă aceasta se va dovedi a fi de succes, vom putea primi alterte de cutremur în medie cu 8 ore înainte de producerea acestora, fapt ce ar ajuta la minimizarea impactului unui seism precum cele din 1802 sau 1977.