Ce se face în casă de Izvorul Tămăduririi! Se spune că izgonește necazurile

Izvorul Tămăduirii se sărbătorește în prima zi de vineri de după Paște, în fiecare an. Este una dintre cele mai importante sărbători pentru creștinii ortodocși, căci este ziua în care se sfințesc apele. Există o serie de tradiții și superstiții despre care se spune că aduc mult belșug, sănătate și chiar miracole dacă sunt respectate cu sfințenie.

De Izvorul Tămăduirii se sfințesc apele și casele

De Izvorul Tămăduirii, este recomandată Sfeștania, adică Agheasma Mică sau sfințirea cea mică a apei. Această sărbătoare vine cu prilejul sfințirii râurilor, fântânilor din ogrăzile și curțile oamenilor și, în general, a tuturor surselor de apă. Sfeștania se face de către preot, în Biserică, doar în prima zi de vineri din lună.

Slujba sfeștaniei nu se referă doar la sfințirea apei, ci și a credincioșilor prezenți în Casa Domnului. Se spune că stropirea enoriașilor cu apă sfințită, mai ales în prima zi de vineri de după Paște poate duce la dezlegarea farmecelor, a deochiului ori a celor mai crunte blesteme. Totodată se spune rugăciuni pentru împăcare cu binecuvântarea preotului.

Lucrurile necesare pentru sfințirea casei

Prin stropirea cu agheasmă, oamenii scapă de gândurile necurate, de păcate precum deznădejdea, reaua credință sau trufia ori invidia. Preoții le recomandă credincioșilor să își sfințească locuințele, obiectele, ogoarele pentru că acolo unde nu este primită Divinitatea lucrează Diavolul. Înalții prelați nu pot stropi cu apă sfințită casele neîngrijite, murdare. Acestea trebuie să fie curate, la fel ca dreapta credință.

Credincioșii se pregătesc pentru sfeștanie astfel: pregătesc o masă curată pe care așază un vas cu apă curată, un alt bol cu apă, unul cu făină, altul cu zahăr, o pâine precum și o sticlă cu untdelemn, o cățuie (un fel de cădelniță), cărbune, trei lumânări de ceară aprinse și tămâie. Icoana de pe masă trebuie așezată spre Răsărit.

Tot pe masa pregătită pentru Sfeștanie se vor pune un pomelnic cu cei vii din casă și un prosop cu care preotul se șterge după sfințirea obiectelor și a încăperilor. În timpul în care sfințește casele, preotul rostește: “Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvintează moştenirea Ta, biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”.