Câți bani a cheltuit statul român pentru Dosarul Caracal! Anchetarea lui Gheorghe Dincă ne-a costat peste 150 de mii de euro

S-a aflat și câți bani a cheltuit statul român pentru Dosarul Caracal! Astfel, anchetarea lui Gheorghe Dincă, bărbatul acuzat că le-a răpit şi ucis pe adolescentele Luiza Melencu şi Alexandra Măceşanu, a costat peste 745.600 de lei, adica peste 150.000 de euro.

Câți bani a cheltuit statul român pentru Dosarul Caracal!

”Conform prevederilor art. 274, alin. 1 şi 2 din C. proc. pen. solicităm obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum total de 745.629,55 lei”, afirmă procurorii DIICOT în rechizitoriul privin cazul Caracal.

Procurorii solicită acum ca Gheorghe Dincă să achite suma de  744.129,55 lei, iar Ştefan Risipiţeanu,  suma de  1.500 lei.

Anchetarea lui Gheorghe Dincă ne-a costat peste 150 de mii de euro

Dosarul Caracal, în care Gheorghe Dincă este acuzat de trafic de persoane, trafic de minori, omor calificat, viol şi profanare de cadavre pentru răpirea şi uciderea Luizei Melencu şi Alexandrei Măceşanu, a fost trimis de DIICOT în instanţă, urmând să fie judecat de Tribunalul Olt.

”Prin rechizitoriul din data de 10.01.2020, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor D.G. şi R.Ş..

Aceștia sunt acuzați de săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori, omor calificat, viol şi profanare de cadavre”, anunţă DIICOT, referindu-se la Gheorghe Dincă şi la Ştefan Risipiţeanu, acuzat că a violat-o pe Luiza Melencu.

Date sensibile din ancheta în Cazul Caracal au fost divulgate în spaţiul public, Gheorghe Dincă a dobândit în timp o nesperată notorietate, care i-a întărit stima de sine şi orgoliul, ceea ce a îngreunat serios comunicarea cu el, afirmă procurorii DIICOT în rechizitoriu.

”Din nefericire, în spaţiul public au fost divulgate date sensibile din anchetă, care au servit satisfacerii unei anumite categorii de public, deviind spirala documentării înspre zone sterile, cu opinii marginale, deconstructiviste.

Inculpatul a dobândit în timp o nesperată notorietate, invers proporţională cu statusul său social, cu sistemul său de valori deţinut sau expectat, întărind mecanismele de coping (engl. ”a face faţă”), fortificând stima de sine şi orgoliul, modificând comportamentul în mod secvenţial, ingenios sau prolix.

Aceste aspecte au îngreunat serios procesul de cunoaştere a personalităţii sale reale, comunicarea cu acesta, capacitatea inculpatului de autodezvăluire autentică, calitatea percepţiilor faţă de părţile procesual penale, faţă de care demersul de intervenţie psihologică a trebuit să găsească rapid şi precis calea potrivită”, se arată în rechizitoriu.