Anul care a fost mai scurt cu 13 zile în România! 1919 a avut 352 de zile, după ce am trecut la calendarul gregorian

În 1919, Consiliul de Miniştri, condus de Ionel I.C. Brătianu, adopta noul calendar după care România avea să funcţioneze. Se făcea tranziţia de la calendarul iulian, utilizat în trecut, la cel gregorian, după care trăia toată lumea.

1919, anul mai scurt cu 13 zile în România

În Transilvania se folosea deja de ceva timp „stilul nou” şi cum era imperios necesară unificarea provinciilor istorice şi din punctul de vedere al măsurării timpului, acesta a fost unul dintre motivele pentru care s-a făcut această schimbare radicală. În 1582, Papa Grigore al XIII-lea decreta trecerea catolicilor de la calendarul iulian la cel gregorian din motive religioase, precum sărbătorirea Paştelui, dar şi prăpastia de 10 zile care se crease în raportul calendarului solar cu cel al fazelor lunii. În acel an, prin decretul papei, după ziua de 4 octombrie a urmat cea de 15 octombrie, însă nu toată lumea avea să accepte această modifcare. Ţările din vest, centru apoi cele din estul Europei, însă cei din ţările ortodoxe refuzau vehement această schimbare.

Aşa se ajunsese ca la începutul Primului Război Mondial să existe o diferenţă de 13 zile între cele două calendare. Capitalele aliate ale României trecuseră deja la noua ordine iar asta făcea aproape imposibilă comunicarea Parisului sau a Londrei cu România. Şi în Bucovina se folosea deja calendarul gregorian, în timp ce în Regatul României şi în Basarabia totul funcţiona pe rit vechi. Marea Unire a avut în plan şi reglarea şi uniicarea unităţilor de măsură în toate regiunile. Aşa s-a ajuns ca în România, ziua de 1 aprilie 1919 să devină 14 aprilie iar anul să fie scurtat cu 13 zile. Decalajul dintre România şi ţările europene dispărea iar relaţiile economice aveau să prospere. Au existat tentative de adaptare la calendarul gregorian şi pe vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza, însă proiectul se bloca în Parlament.

Cum a reacţionat Biserica Ortodoxă Română la schimbare

Stilul nou nu a fost tocmai pe placul BOR, care s-a dovedit reticentă în adoptarea schimbării. Abia în 1923, la patru ani distanţă, după conferinţa pan-ortodoxă de la Constantinopol, se înlocuia şi în biserică stilul iulian cu cel gregorian. Au existat numerioase disensiuni chiar şi după această conferinţă, iar BOR a trecut oficial la noul calendar în octombrie 1924.