Weekend încărcat în calendarul ortodox. Avem două cruci roșii sâmbătă și duminică. Pe cine sărbătorim?

Weekend-ul 26-27 octombrie este unul extrem de important pentru credincioșii din întreaga țară, întrucât în aceste zile cu cruce roșie se săvârșește prăznuirea unora dintre cei mai importanți sfinți din calendarul creștin ortodox. Este vorba despre Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (Dumitru) și Preacuviosul Părinte Dimitrie cel Nou de la Basarabi, pentru care Biserica Ortodoxă Română va oficia o serie de slujbe de pomenire, ca în fiecare an.

Sâmbătă, 26 octombrie, este sărbătorit Sfântul Dumitru

Potrivit calendarului creștin ortodox, Sfântul Dumitru a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian, în Tesalonic, provenind dintr-o familie de oameni cu frica lui Dumnezeu. De altfel, este considerat unul dintre cei mai importanți propovăduitori al cuvântului Domnului, întrucât și-a dedicat mare parte din viață îndemnându-i pe semenii săi pe calea credinței, chiar dacă a fost nevoit să îndure chinuri groaznice din partea tiranilor acelor vremuri.

În momentul în care părinţii acestuia s-au dus la Dumnezeu, a rămas singur, moştenitor al averilor şi al numelui. Împăratul Maximian, auzind de moartea tatălui lui Dimitrie, îl cheamă la el și, văzând înțelepciunea de care dădea dovadă, poruncește să fie numit domnitor al cetății. La auzul acestei vești, credincioșii din partea locului s-au bucurat nespus și l-au întâmpinat cu multă dragoste. Ulterior, aflând că era creștin, tiranul l-a aruncat în temniță, unde avea să-și găsească sfârșitul, în urma torturilor la care fusese supus.

Pomenirea Preacuviosului Dimitrie cel Nou

Pe 27 octombrie, se săvârșește pomenirea Preacuviosului Părinte Dimitrie cel Nou, care, potrivit calendarului, s-a născut în satul Basarabil situat în Buglaria, la sud de Dunăre. A trăit in secolul al XIII-lea, in timpul imperiului vlaho-bulgar de la Târnovo, intemeiat de frații Petru si Asan, dedicându-și cea mai mare parte din viață credinței creștine și propovăduind cuvântul Domnului, în încercarea de ași îndruma semenii pe calea cea bună.

„Acest cuvios Părinte, a fost pe vremea evlavioșilor împărați bulgari, dintr-un sat din Bulgaria ce se chema Basarabi, de pe marginea apei Lomului; și întâi a fost păzitor de vite la numitul sat, apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare, a ieșit din satul acela și s-a dus într-o peșteră ce era aproape de Basarabi și s-a făcut călugăr la o mânastire ce era înăuntrul peșterii. Și cine poate spune luptele ce a suferit? Postul, rugăciunea și privegherile ce făcea! încât și de harul facerii de minuni s-a învrednicit; încă și vremea ieșirii sufletului său din trup a cunoscut-o, pentru care întrând în mijlocul a două pietre, așa și-a dat prealuminatul sau suflet în mâna lui Dumnezeu. Trecând multă vreme, a venit acea apă a Lomului mare de surpă lemnele și pietrele de primprejur. Atunci au căzut în apă și cele două pietre ce erau în cuprinsul peșterii, dimpreună cu moaștele sfântului; și mult timp au fost acolo.

Deci vrând Dumnezeu să-l descopere, s-a arătat îngerul Domnului în vis la o copila, a unui credincios, ce pătimea de duh necurat, zicându-i: „De mă vor scoate părinții tăi din apă, eu te voi tămădui”; și dacă s-a sculat copila dimineață, a spus visul ce a văzut la părinții ei și așa adunându-se preoți și oameni mulți, s-au dus la locul acela, unde de multe ori se arată lumina și cei ce vedeau socoteau a fi comoară și au găsit pe sfântul, precum a zis îngerul, întreg și luminat că soarele și luându-l l-au dus în sat și mergând vestea în toate părțile de aflarea sfântului, a ajuns și la urechile domnitorului de la București, care îndata a și trimis preoți și boieri, să aducă pe sfântul la biserica Curții domnești”, se arată în calendarul creștin ortodox.

În cele două zile de sărbătoare nu se muncește, nu se face curat și nu se spală haine. Este bine să mergi la biserică și să dai de pomană pentru sufletele celor decedați.