Tradiții și superstiții, în Săptămâna Patimilor! Ce NU trebuie să faci, mai ales în Joia Mare

Odată cu Duminica Floriilor, ziua ce marchează intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, călare pe măgar alături de soborul format din cei 12 Apostoli, am intrat oficial în ultima săptămână din Postul Paștelui, denumită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare. Este momentul în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului.

Tradiții și superstiții în Săptămâna Patimilor

Săptămâna Patimilor este o perioadă extrem de importantă pentru credincioșii din întreaga țară, deoarece pune capăt unuia dintre cele mai riguroase posturi de peste an. Totodată, există numeroase tradiții și obiceiuri pe care trebuie să le respectăm cu sfințenie, pentru ca sărbătorile pascale să ne aducă bunăstare și belșug.

Păstrarea liniştii, a tristeţii generale, focurile rituale, evitarea treburilor importante dn gospodărie, achiziționarea unor haine noi, de sărbătoare sau tăierea vitelor și păsărilor sunt doar câteva dintre superstițiile de care credincioșii români țin seama în fiecare an. Tocmirea lăutarilor pentru hora satului, împărtăşirea la biserică și iertarea reciprocă fac la rândul lor parte din lista cu obiceiuri ce trebuie respectate în săptămâna de dinaintea Paștelui.

Spre exemplu, Lunea Mare este un bun prilej pentru gospodine de a începe curățenia, pentru a putea întâmpina Sărbătorile Pascale într-o atmosferă de sărbătoare. Prin urmare, acestea obișnuiesc să dea afară toate lucrurile de care nu mai au nevoie, să aerisească locuința pentru a scăpa de toate relele de peste iarnă, să spele sau chiar să zugrăvească.

Ce nu trebuie să faci în Joia Mare dacă vrei să ai parte de un Paște îmbelșugat

„Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”, spune o vorbă din străbuni. În Marțea Seacă, țăranii au obiceiul de a se spăla ritualic pentru că altfel se consideră că vor scăpa de boli. În Marțea Seacă, țăranii au obiceiul de a se spăla ritualic pentru că altfel se consideră că vor scăpa de boli.

Miercurea Mare este ultima zi în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spală și calcă. Se spune că bărbații trebuie de acum să rămână pe lângă casă și să își ajute nevestele cu toate pregătirile de dinaintea Paștelui.

Cea mai importantă zi din Săptămâna Patimilor este, însă, Joia Mare, pentru că se prăznuiește atât spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, cât și Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtășanii, cunoscută și sub numele de Euharistia. Totodată, este momentul în care Mântuitorul a fost trădat de Iuda, motiv pentru care trebuie să ții seama de anumite restricții.

În această zi nu ai voie să te hrănești decât cu mâncare uscată, iar în biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. Totodată, în Joia Mare nu se spală hainele, pentru că o vorbă din bătrâni ne spune că morții vor avea parte de lături din spălături, în loc de pomană.

Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi, pentru că marchează momentul răstignirii lui Iisus Hristos și de aceea credincioșii țin post negru, ceea ce înseamnă că se hrănesc doar cu apă.

În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paști și fac ultimele retușuri prin casă. Principala grijă a oamenilor înainte de sărbătoarea Sfintelor Paști nu este, însă, mâncarea, ci primenirea hainelor. Spre deosebire de Crăciun, pentru Paști nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde și zicerea din moș strămoș: „Crăciunul este sătul iar Paștele este fudul.”