Drumul stării de urgență trece prin Parlament. Ce se poate întâmpla dacă parlamentarii nu votează decretul lui Iohannis

Klaus Iohannis a anunțat, luni, că a semnat decretul privind starea de urgență din România, însă ultimul cuvânt de spus îl au parlamentarii, care au de ales dacă să voteze sau nu pentru intituirea măsurilor dispuse de șeful statului.

Ce se întâmplă cu starea de urgență din România

Președintele Iohannis a semnat, luni, decretarea stării de urgență în România, iar parlamentarii vor avea cinci zile la dispoziție să accepte sau să respingă măsurile de forță prevăzute.

În eventualitatea în care Legislativul decide să respingă decretul președintelui, Klaus Iohannis va fi nevoit să anuleze starea de urgență din România.

Mai există însă o altă varinată, cea în care Parlamentul nu se reunește pentru a vota, însă în acest caz măsurile propuse de Iohannis intră în vigoare și vor fi valabile 30 de zile, scrie Adevărul.

Articolul 12 din Constituție prevede că „în termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate”.

Ce opțiuni au parlamentarii

Astfel, Iohannis are la dispoziție până la finalul săptămânii să se adreseze parlamentarilor și să le ceară votul pentru deretarea stării de urgență din România.

„În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea”, prevede articolul 13 din legea fundamentală.

Vorbim însă de o situație excepțională, întrucât Parlamentul a anunțat deja că și-a suspendat activitatea. Cu toate acestea, senatorii și deputații pot vota online, fără a fi nevoie să se întrunească în Parlament.

”Ca decretul lui Iohannis să fie respins e nevoie de un vot negativ al Parlamentului, nu e suficientă absenţa. Iohannis are la dispoziţie 5 zile pentru a înştiinţa Parlamentul, apoi Parlamentul nu are o limită de timp ca să se întrunească.

Dacă nu se întruneşte, măsurile impuse de Iohannis prin decret rămân în vigoare timp de 30 de zile”, a explicat Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR, pentru Adevărul.

Specialiștii în legislația română recunosc că există un vid legislativ în OUG din 1999, cea care reglementează starea de urgență din țara noastră.

”E un un vid legislativ în Ordonanţa de Urgenţă din 1999 care reglemntează starea de urgenţă. Dar, pe lipsă de procedură, e nevoie de un vot.

Aşadar, ca decretul lui Iohannis să fie respins, Parlamentul trebuie să acorde un vot negativ”, susţine Elenina Nicuţ, avocat, pentru Adevărul.

Indiferent de preferințele parlamentarilor legate de starea de urgență, aceștia își pot exprima votul de la domiciliu, prin platforma online a Camerei Deputaţilor şi al Senatului. Astfel, parlamentarii vor primi un user şi o parolă şi îşi vor putea exprima votul în scris.

Astfel, decretarea stării de urgență va fi valabilă în situația în care parlamentarii voteză pentru sau nu votează deloc. În cazul în care aceștia decid să respingă decretul lui Iohannis, starea de urgență va înceta imediat.

În acest context, trebuie menționat și faptul că parlamentarii nu pot modifica în niciun fel decretul legat de starea de urgență emis de șeful statului.