Scrisoarea lui Fuego pentru criticii săi. Artisul a făcut dezvăluiri de senzație

Îndrăgitul interpret Fuego, pe numele său real Paul Surugiu, a transmis un mesaj pentru cei care îl critică. De-a lungul vremii, artistul s-a confruntat cu multe comentarii răutăcioase, însă acum a decis să le răspundă criticilor săi, prin intermediul unei scrisori. Iată ce le transmite artistul celor care nu îl plac

Scrisoarea lui Fuego pentru criticii săi

Știu. Nu sunt pe placul vostru. Muzica mea, deși diversă, nu reușește să ajungă printre preferințele voastre. Emisiunile, spectacolele, picturile și toate proiectele mele vă lasă reci, indiferenți și nu reușiți să empatizați în niciun fel cu ceea ce fac eu. Respect asta, ba mai mult decât atât, îi apreciez pe oamenii care nu fac sau spun lucruri din complezență doar ca să dea bine. Îi stimez enorm pe cei care au gusturi definite și principii clare, venind mereu cu argumente atunci când nu le place ceva. Știu și e firesc să nu fim iubiți de toți cei care ne-nconjoară. Ar fi plictisitor să fie așa.

Eu nu mi-am dorit niciodată să sufoc pe cineva, să intru cu forța acolo unde ușile sunt închise. Nu vreau să fiu unanim aplaudat și-mi convine să existe și public pentru care mai am mult de lucru sau în fața căruia nu am reușit să mă ridic la anumite „standarde“. Asta nu dă nimănui dreptul, în schimb, să arunce cu noroi, să jignească și să facă tot posibilul să minimalizeze munca și dăruirea unui artist, a unui om care apare cu drag și cu sufletul deschis în fața publicului, oricare-ar fi acesta.

Fuego: Vreau să arătați decență

Nu vreau să mă iubiți sau să-mi ascultați muzica. Vreau, totuși, nu doar pentru mine, ci și pentru mulți dintre colegii mei, să arătați respect și decență. Nu e greu să spui că nu-ți place ceva sau cineva, cu un set de argumente, cu vorbe decente și cu un dram de rațiune. Când toate acestea lipsesc, orice demers de a epata, cu orice preț, de a fi interesant și spiritual și a ieși în față, e lipsit de inteligență și, în cele din urmă, poate fi calificat ca fiind o formă, așa, pe departe, de proastă creștere. E ușor să vorbești, mai greu e să construiești, să faci bine, să te dăruiești.

Trâmbițați mereu că am un public îmbătrânit. Sunteți veșnici, dragii mei? Comercialul își va pierde la un moment dat din strălucire, iar amintirile, emoțiile, experiențele și problemele vor face cumva ca și preferințele muzicale să fie altele, în ani, rezonând cu un alt tip de mesaj, mai profund. Oricum principiul acesta, legat de publicul în vârstă, este ieșit din calcul. Nu cer nimănui buletinul la intrarea în sală, iar scopul unui artist nu este acela de a se adresa doar unei anumite categorii de public.   

Continuarea scrisorii o puteți citi în ultimul număr al revistei „Taifasuri”, care apare pe 22 mai!