Pandemia de coronavirus ar putea duce țara noastră în pragul colapsului economic, avertizează experții Erste Group, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare din Europa Centrală și de Est, care deservește peste 15,7 milioane de clienți în 2.700 de sucursale de pe teritoriul a șapte state. Potrivit unui raport dat publicității în cursul zilei de luni, moneda națională va continua să se deprecieze în raport cu euro, chiar dacă astăzi a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la pragul de 4,8438.
Raportul celor de la Erste Group anunță un scenariu dramatic pentru economia românească
România se confruntă cu o tranziție dificilă, dar inevitabilă, către un cadru bugetar mai prudent, iar această situație este pusă nu doar pe seama crizei provocate de răspândirea la nivel global a agentului patogen COVID-19, ci și a politicilor fiscale exuberante din ultimii ani. Mai concret, creșterea economică ar putea să scadă până la + 1,8%, de la + 4,1%, cât era în 2019, în contextul în care avem parte de un șoc dublu atât pe partea cererii cât și pe cea a ofertei, iar spațiul fiscal este foarte limitat pentru a acomoda șocul extern.
Totodată, creșterea economică mai lentă ar putea duce la o ajustare a deficitului de cont curent la aproximativ -4,2% din PIB în 2020 (de la -4,7% în 2019). Astfel, BNR ar putea relaxa condițiile privind lichiditatea și ajusta cerințele de reglementare pentru credite, în așa fel încăt să permită băncilor să sprijine clienții cu probleme.
Este de așteptat ca leul să se deprecieze în continuare, atât timp cât deficitul de cont curent rămâne ridicat. Prognoza economică realizată de experții Erste Group arată o slăbire medie a leului de aproape 2% pe an în termeni nominali. Foarte probabil, în această situație, BNR va continua să intervină pe piața valutară pentru a reduce volatilitatea ratei EURO – RON, fără a interveni asupra tendinței pieței. Rezervele de schimb valutar au fost la nivelul confortabil de aproape 36 miliarde EUR în februarie.
Concluziile raportului Erste Group
„Reducerile ratei dobânzii de politică monetară de către BNR nu este principalul scenariu luat în calcul, banca centrală preferând să aibă flexibilitate în cazul în care leul intră sub presiune. Moneda românească s-ar putea deprecia treptat, iar BNR își va păstra o prezență discretă pe piață. Prognoza de creștere economică s-a redus la + 1,8% în 2020 (-1,7 pp), pe fondul răspândirii COVID-19 în Europa.
- Cum arăta Corina Caragea la primul jurnal din carieră la Pro TV. Au trecut 17 ani de atunci
- Cum a ajuns Mircea Bravo un vlogger de succes. E surprinzător ce studii are
- Oana Roman se apără după ce a fost acuzată că a cerut produse gratis de la Cristina Bâtlan: „Îmi permit să-i cer ce vreau eu”
- De ce a lipsit Mario Fresh la festivitatea de absolvire a Alexiei Eram. Ce mesaj i-a transmis artistul
- 301 rotiri gratuite la 20 Dazzling Hot, fără depunere pe Superbet
Spre deosebire de majoritatea țărilor UE, România dispune de un spațiu fiscal foarte limitat, ceea ce implică un impact negativ mult mai puternic. Riscurile privind prognoza de creștere economică pentru 2020, de + 2,2% sunt legate de măsuri de ajustare fiscală, menite să evite un derapaj fiscal major.
Rata de absorbție a fost de 38% în martie 2020, iar rata inflației a scăzut la 3,1% în februarie 2020, de la 4% în decembrie. Inflația ar putea scădea mai departe până la 3% până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, înainte de a crește apoi treptat până la 3,5% în semenstrul al doilea din acest an.
Leul românesc s-a depreciat la peste 4,8/EUR în februarie, din cauza îngrijorărilor investitorilor cu privire la deficitele gemene și incertitudinile politice în creștere. După ce a fost prezent constant pe piața valutară pentru a reduce deprecierea leului, în ultimele luni BNR a făcut câțiva pași înapoi, motiv pentru care leul a slăbit peste nivelul psihologic de 4,8/EUR.
Lipsa reformelor structurale este un element clar negativ pentru creșterea potențială pe termen lung. Digitalizarea autorității fiscale, eficientizarea sistemului de învățământ pentru a-l apropia de nevoile pieței muncii, o mai bună capacitate a administrației publice de a absorbi fondurile UE și reforma constituțională necesită un sprijin politic solid. Rezultatele ar putea fi văzute doar pe un orizont mediu de timp, așa că este imperativ ca România să înceapă să se reformeze cât mai curând posibil”, se arată în raportul întocmit de specialiști din cadrul Erst Group.