Ritualuri străvechi în ziua de Bobotează. Ce fac bătrânii de la țară pe 6 ianuarie

Silviu Ghering   
în Stiri mondene
05/01/2019, 13:03
Ritualuri străvechi în ziua de Bobotează. Ce fac bătrânii de la țară pe 6 ianuarie GALERIE FOTO
Ritualuri străvechi în ziua de Bobotează. Ce fac bătrânii de la țară pe 6 ianuarie

Boboteaza este o mare prăznuire creștină care pune punct, pe 6 ianuarie, celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. De Bobotează credincioșii sărbătoresc botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul, care este și el celebrat pe 7 ianuarie.

Ca orice mare sărbătoare creștină, și Boboteaza vine din vremuri străvechi cu o mulțime de obiceiuri, tradiția cea mai cunoscută fiind sfințirea apei. „Prin botezul în Iordan, Hristos a sfințit firea apelor de pretutindeni, lucru mărturisit și în rugăciunile citite la Bobotează: «Astăzi firea apelor se sfințește»”, ne învață crestinortodox.ro, autodefinit „cea mai mare comunitate ortodoxă din lume”..

Vrei să citești acasă, în siguranță, TAIFASURI, revista ta preferată? Abonează te ACUM doar la oficiile Poștei Române! Surprize + CD urile preferate doar pentru ABONAŢII TAIFASURI

Ritualuri străvechi în ziua de Bobotează

De Bobotează, din bătrâni se păstrează obiceiul ca un preot să arunce o cruce într-o apă, râu, lac sau mare, după care bărbaţii cei mai curajoși se aruncă să o aducă înapoi, iar acela care reuşeşte să ajungă primul la cruce primeşte binecuvântarea preotului şi va avea noroc tot anul. În timpuri mai vechi, primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut în mare cinste de toți credincioșii.

Un obicei străvechi de Bobotează este aruncatul crucii în apă. Cine o aducea la mal, mare cinstire primea
Un obicei străvechi de Bobotează este aruncatul crucii în apă

La sate, unde se păstrează mai puternic tradiția din bătrâni, ziua de Bobotează se aseamănă mult cu cea de Crăciun. Se colindă, se fac farmece şi se desfac cu descântece, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. Cei mai credincioși creștini, în special bătrânii, țin post negru în Ajunul Bobotezei, adică în 5 ianuarie, la fel ca în Ajunul Crăciunului şi în Vinerea Mare dinaintea Paştelui.

Asemănări între Ajunul Bobotezei și Ajunul Crăciunului

Astfel, potrivit tradiţiei străbune, în Ajunul Bobotezei, în casele din anumite regiuni rurale, în special în nordul țării, se găteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al mesei un bulgăre de sare. Pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, zacuscă, sarmale umplute cu crupe (boabe de porumb sau de orez măcinate mare), borş de „burechiuşe” (un fel de paste făinoase din Bucovina), „urechiuşele babei” (colţunaşi umpluţi cu ciuperci sau cartofi fierți cu ceapă prăjită, din Bucovina și Basarabia), fasole bătută, borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de mâncare până nu vine preotul „cu Iordanul pentru a sfinţi bucatele”. Se strigă „Chiralesa”, un fel de „Doamne miluiește!” provenit din neogreacă. Bătrânii spun că strigând „Chiralesa”, toate relele sunt alingate, oamenii capătă putere şi „anul va fi curat de Necurat până la Sfântul Andrei” (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, „o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi protejate de boli și bune de prăsilă”, conform calendarulortodox.ro.

Botezul Domnului Iisus Hristos este prăznuit cu mare cinstirea de Bobotează, cu tradiții vechi și obiceiuri păstrate din bătrâni
Botezul Domnului Iisus Hristos este prăznuit cu mare cinstire de Bobotează

Ce făceau femeile în alte timpuri de Bobotează, cum puneau în pericol… bărbații!

Tot calendarulortodox.ro ne dezvăluie alt obicei din bătrâni: „În nordul țării, la sat, femeile obișnuiau în vremurile străbune să se adune în grupuri mari acasă la cineva, unde aduceau alimente și băutură. Acest obicei din bătrâni este cunoscut și sub numele de «Iordanul femeilor». După ce femeile serveau masa, acestea cântau și jucau întreaga noapte. Dis-de-dimineață femeile ieșeau în uliță și luau pe sus bărbații care din întâmplare le apăreau în drum, chiar și cu forța, amenințându-i cu aruncatul în apă”.

De Bobotează în mare pericol erau bărbații surprinși de femei după „Iordanul femeilor” pe ulițele satului, amenințați cu aruncatul în apă!
De Bobotează în mare pericol erau bărbații surprinși de femei după „Iordanul femeilor” pe ulițele satului

„Satele noastre sărbătoreau din vremuri străvechi Bobotează într-un amestec de practici creștine și obiceiuri chiar mult mai vechi, precreștine, suprapunându-le frumos și cuminte. Dacă în latura creștină preotul este cel care execută ritualul și taina sfințirii apelor, în latura precreștină femeia era cea căreia îi era rezervat rolul de oficiant al micilor ritualuri menite să păstreze vie și puternică legătura între om și creația «Ceriului»”, ne spune, la această zi de mare praznic, Maria Grancea, strașnică păstrătoare de tradiții de la Avrig, Sibiu.

Tot de la Maria Grancea aflăm și alt obicei din bătrâni, mai puțin păstrat în ziua de azi: „Încă înainte de răsăritul soarelui, la Bobotează, femeile se duceau spre dimineaţa la cea mai apropiată apă curgătoare îmbrăcate în iia de duminica, se descălțau la marginea rîului, se stropeau cu apa acestuia folosind mănunchiuri de cimbru şi busuioc special păstrate pentru acest moment şi descântau astfel:

  • Bună dimineaţa, râu de roauă,
  • Am venit la apă noauă!
  • Da’ n’am venit la apă noauă,
  • Da’ am venit la râu de roauă,
  • Am venit să mă jeluiesc
  • De toate relele să mă tămăduiesc.

 

  • Bună dimineața, apă bună,
  • De la draga mumă Lună!
  • Da’ n-am venit doar a-ți spune,
  • Da’ am venit cu rugăciune
  • Pintru toate ale bune.
  • Din lacrima Ceriului
  • Dă-ne roadă câmpului.
  • Da’ apa să-ți hie de roauă
  • Da’ sănătate dă-ne noauă.
  • Ceriul să te prețuiască,
  • Pe noi ne tămăduiască.

Împărțeau apoi mănunchiurile în două și aruncau unul pe râu pentru tămăduirea bolilor şi spălarea relelor din casă, iar unul urma să fie agățat în grindă sau la fereastră (mai târziu era pus alături de busuiocul lăsat de preot la botez, la icoana dintre ferestre, nelipsită din casele sătenilor). Se spălau apoi pe picioare în apa rece a râului, şi se întorceau acasă”.

  • „Obiceiurile de sfântul botez al Mântuitorului nostru Iisus Hristos ne vin de la moși-strămoși, ținute cu deosebire de bătrîni. Datinile strămoșești de Bobotează se pornesc ci sfințirea apelor, făcute prin slujbă bisericească, Agheasma Mare. Cari la tot gospodarul trebuie a ajunge pentru curățire și pază a omului, animalului și gospodăriei” – părintele duhovnic Arsenie Papacioc
Te-ar mai putea interesa și:
Închide ×