Pedepse mai mari pentru infracțiuni sexuale și abuzuri. Modificările ajută și victima ce locuiește în casă cu atacatorul

Comisia juridică din Senat a aprobat, luni, o propunere legislativă de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală ce presupune pedepse mai mari pentru infracțiuni sexuale și abuzuri.

Inițiativa de modificare a celor două Coduri aparține deputatului independent Oana Bîzgan și prevede modificări ale pedepselor în cazul unor abuzuri sexuale împotriva copiilor, traficul de persoane, coruperea sexuală sau pornografia infantilă, anunță Mediafax.

„Am lucrat extrem de bine alături de colegii din Comisia Juridică şi Ministerul Justiţiei, astfel încât să facem toate modificările necesare şi să ne asigurăm că protejăm victimele, nu agresorii.

Iniţiativa a pornit de la dorinţa de a nu mai permite pedepse cu suspendare pentru abuzatorii sexuali – în special vorbim despre act sexual cu minor sau chiar viol”, a declarat Oana Bîzgan.

În acest moment, legea prevede că un minor cu vârsta de până în 14 ani nu răspunde penal pentru faptele sale, însă deputatul independent atrage atenția că, în cazul victimelor până în această vârstă lucrurile au stat cu totul diferit.

8.543 de cazuri de viol şi 2.927 de cazuri de act sexual cu minor în 9 ani

„Legea spune că un minor cu vârsta de până la 14 ani nu răspunde penal pentru faptele sale. Dar dacă vorbim despre victime cu aceeaşi vârstă, avem cazuri incredibile în care victimele au fost considerate vinovate pentru abuzul suferit, deşi vorbim despre abuzatori care au de 3 sau de 4 ori vârsta victimei.

Cred că votul din această Comisie reprezintă primul pas spre a spune vehement că nu tolerăm abuzurile sexuale şi că legea este aici ca să deservescă victima”, a mai declarat iniţiatoarea proiectului.

În România, în ultimii 9 ani, au fost înregistrate 8.543 de cazuri de viol şi 2.927 de cazuri de act sexual cu un minor, potrivit datelor Consiliului Suprem al Magistraturii.

Mai mult, în anul 2017, din totalul cazurilor de act sexual cu un minor, pe rolul judecătorilor, doar 42,17% au sfârşit prin condamnări definitive, arată datele furnizate de Ministerul Justiţiei, dintre care doar 50% au reprezentat executare cu suspendare şi doar 25,77% s-au finalizat cu executare în detenţie.

„Observăm că infracţiunile sexuale săvârşite împotriva minorilor sunt în creştere, fenomen care ne îngrijorează cât se poate de tare, şi în aceste condiţii am încercat să identificăm dacă principala cauză vine din practica instanţelor de judecată şi din blândeţea unor sancţiuni, respectiv a unor pedepse privative de libertate, date cu suspendare, şi fără măsuri preventive restrictive în privinţa libertăţii a persoanei în cauză sau vine din regimul sancţionator stabilit de legiuitor.

Am ajuns la concluzia că este nevoie de o înăsprire la nivelul regimului sancţionator şi eliminarea posibilităţii unor pedepse cu suspendare, dând prioritate interesului superior al minorilor.

Din punctul meu de vedere, concluzia de astăzi (luni – n.r.) este cea corectă şi cred că se va concretiza şi la Camera Deputaţilor. Este şi o Directivă Europeană care trebuie transpusă, dar trebuie să găsim şi soluţii adaptate la realitatea românească”, a declarat Şerban Nicolae (PSD), preşedinte al Comisiei Juridice de la Senat.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, principalele modificări aduse de această propunere legislativă se referă la creșterea pedepselor pentru vinovați, la creșterea pragurilor de vârstă pentru victime sau completarea circumstanţelor agravante.

„Astfel, în cazurile de viol, persoanele condamnate pot primi pedepse de la 5 la 10 ani (3-10 ani conform legislaţiei în vigoare), de la 7 la 12 ani dacă victima este un minor (3-12 ani conform legislaţiei în vigoare), de la 7 la 15 ani dacă victima este un minor şi sunt circumstanţe agravante, şi de la 9 la 18 ani (7-18 conform legislaţiei în vigoare) în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea victimei.

În cazurile de act sexual cu minori, pedepsele sunt mărite, astfel încât infractorii să nu mai poată primi pedepse cu suspendare, în special când agresorii sunt majori sau când fapta a fost comisă în circumstanţe agravante”, se arată în comunicatul Comisiei Juridice de la Senat.

Codul Penal va suferi și el o serie de modificări odată cu aprobarea inițiativei legislative, în așa mod încât circumstanţele agravante să conţină şi situaţiile în care agresorul convieţuieşte cu victima, nu doar cele în care este parte din familie.

Pedeapsa va fi astfel mai mare în cazurile în care un minor este abuzat de către concubinul mamei și se va considera faptă agravantă şi în situaţia în care viaţa victimei a fost pusă în pericol, nu doar în cazurile de vătămare corporală.