Mare sărbătoare mâine. E Cruce Roșie și sute de mii de români vor merge la biserică de Înălţarea Sfintei Cruci

Mare sărbătoare mâine. E Cruce Roșie și sute de mii de români vor merge la biserică de Înălţarea Sfintei Cruci GALERIE FOTO
Înălţarea Sfintei Cruci pe 14 septembrie. Sursa foto: ortodoxinfo.ro

Creștin-ortodocșii au sărbătoare mare pe data de 14 septembrie 2019, când este prăznuită Înălţarea Sfintei Cruci! Aceasta este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și amintește de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Odată cu această sărbătoare, vara se lasă dusă și face loc toamnei.

Înălţarea Sfintei Cruci are loc pe data de 14 septembrie

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin. Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Vrei să citești acasă, în siguranță, TAIFASURI, revista ta preferată? Abonează te ACUM doar la oficiile Poștei Române! Surprize + CD urile preferate doar pentru ABONAŢII TAIFASURI

Sărbătoarea amintește despre un eveniment crucial din viața Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu El.

Înălţarea Sfintei Cruci pe 14 septembrie
Înălţarea Sfintei Cruci pe 14 septembrie. Sursa foto: antena1.ro

14 septembrie, Ziua Șarpelui

Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfanta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci, în fiecare an la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Ziua Crucii mai este denumită Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Prima denumire este cunoscută în zonele cu struguri mulți, deoarece pe 14 seotembrie începe strânsul viilor. A doua denumire are legătură cu retragerea târâtoarelor sub pământ, pentru hibernare.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete. În popor, Ziua Crucii este sărbătorită prin post şi praznice, pentru sănătatea familiei, pentru bunăstarea gospodăriilor, dar şi pentru spor.

Închide ×