Lucruri pe care nu mai ai voie să le faci după ce a fost declarată starea de urgență în România

Alex Năstase   
în Stiri de ultima ora
16/03/2020, 10:33
Lucruri pe care nu mai ai voie să le faci după ce a fost declarată starea de urgență în România GALERIE FOTO
Centrul Vechi, zona cu cel mai mare numar de restaurante, bistrouri si cluburi a Capitalei, pare abandonata de bucurestenii ce obisnuiau sa frecventeze localurile de aici, sambata 14 martie 2020. Peste 30 de imbolnaviri cu coronavirus, cu doua cazuri mai mult, aparute in ultimele 24 de ore, au fost inregistrate in Bucuresti. Sursa foto - ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Există în teorie câteva lucruri pe care nu mai ai voie să le faci după ce a fost declarată starea de urgență în România. Vorbim de câteva drepturi care pot fi interzise, însă lucrul acesta se întâmplă doar dacă situația scapă de sub control și devine cu adevărat periculoasă.

Lucruri pe care nu mai ai voie să le faci după ce a fost declarată starea de urgență în România

Vă reamintim că starea de urgenta, decretata in Romania de presedintele Klaus Iohannis este reglementata de articolul 93 al Constitutiei Romaniei, dar si de Ordonanta de urgenta numarul 1 din 1999. Trebuie să știți că această ordonanță spune ca starea de urgenta se poate impune pe o perioada de cel mult 30 de zile.

Sunt prevăzute câteva masuri exceptionale economice sau de ordine publica. „(1) Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

Ce înseamnă stare de urgență

(2) Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora„, se arată în articolul invocat

După ce Parlamentul își dă acordul, cadrul legal dupa care vor functiona lucrurile este dat de OUG 1/1999. „Starea de asediu si starea de urgenta sunt masuri exceptionale care se instituie in cazuri determinate de aparitia unor pericole grave la adresa apararii tarii si sigurantei nationale sau a democratiei constitutionale ori pentru prevenirea, limitarea si inlaturarea urmarilor unor dezastre”, este stipulat în OUG.

Un detaliu important este acela că responsabilul de gestionarea masurilor, in cazul instituirii starii de urgenta, revine, in principal, Ministerului de Interne.

„Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, precum si a masurilor prevazute in decretul de instituire a starii de asediu sau a starii de urgenta, autoritatile civile si militare au urmatoarele atributii si raspunderi:

a) sa intocmeasca planurile de actiune si planurile de ridicare graduala a capacitatii de lupta, in conformitate cu ordinele si instructiunile proprii;

b) sa dispuna depunerea temporara a armelor, munitiilor si materialelor explozive aflate asupra populatiei si sa procedeze la cautarea si ridicarea lor; la incetarea masurii exceptionale, acestea vor fi inapoiate celor in drept sa le detina; sa dispuna inchiderea temporara a societatilor care comercializeaza arme si munitii si sa instituie paza acestora;

c) sa limiteze sau sa interzica circulatia vehiculelor sau a persoanelor in anumite zone ori intre anumite ore si sa elibereze, in cazuri justificate, permise de libera circulatie;
d) sa efectueze perchezitii oriunde si oricand este nevoie;
e) sa efectueze razii;

f) sa exercite in mod exclusiv dreptul de a autoriza desfasurarea adunarilor publice, a manifestatiilor sau marsurilor;
g) sa evacueze din zona supusa regimului starii de asediu sau de urgenta persoanele a caror prezenta nu se justifica;

h) sa dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe directiile si in zonele stabilite si sa tina evidenta acestora;
i) sa protejeze informatiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informatiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenta, cu exceptia celor referitoare la dezastre, se dau publicitatii numai cu avizul autoritatilor militare; mijloacele de comunicare in masa, indiferent de natura si de forma de proprietate; sunt obligate sa transmita; cu prioritate, mesajele autoritatilor militare, la cererea acestora;

j) sa dispuna inchiderea temporara a unor statii de distribuire a carburantilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociatiilor si ale altor localuri publice;
k) sa suspende temporar aparitia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;

I) sa asigure paza militara a sediilor autoritatilor publice centrale si locale, a statiilor de alimentare cu apa, energie, gaze, de radio si de televiziune, precum si a unor agenti economici sau obiective de importanta nationala; cand situatia impune, dispun oprirea temporara a alimentarii cu gaze, energie si apa potabila, dupa caz;

m) sa dispuna rationalizarea alimentelor si a altor produse de stricta necesitate;
n) sa emita ordonante militare;
o) sa interzica circulatia rutiera, feroviara, maritima, fluviala si aeriana pe diferite rute;

p) dreptul de a ordona unitatilor Ministerului de Interne competente sa efectueze retineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei retinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat”, arata Articolul 20 al OUG 1/1999

 

 

 

 

Te-ar mai putea interesa și:
Închide ×