Ion Iliescu nu scapă de Dosarul Mineriadei! Decizia instanței, contestată de SIIJ

Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a contestat decizia magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție de anulare a ordinelor de punere sub acuzare a inculpaților din Dosarul Mineriadei. Este vorba despre Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu, cei care în 1990 se aflau la conducerea României, dar și Miron Cozma, fostul lider sindical al minerilor din Valea Jiului.

SIIJ contestă decizia instanței în dosarul Mineriadei

În urma cu 10 luni, instanța supremă a dispus retrimiterea dosarului ce vizează evenimentele din 13-15 iunie 1990 către Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, fiind constatată nulitatea rechizitoriului. Ca urmare a acestei decizii, atât acuzațiile de crime împotriva umanității, cât și probele aduse la dosar au fost anulat. După anunțul procurorului general Bogdan Licu, a venit rândul SIIJ să conteste hotărârea prin care magistrații solicită Parchetului refacerea completă a dosarului.

„În cauza cunoscută generic sub denumirea ”Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990”, la data de 14 februarie 2020, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (structura competentă în acest moment), în conformitate cu dispoziţiile art. 888 alin. 1 lit. d din Legea 304/2004, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 7/2019, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 347 alin. 1 Cod procedură penală, a declarat contestaţie împotriva Încheierii nr. 192 pronunţată la 8 mai 2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, cu privire la inculpaţii: Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil, Florescu Mugurel Cristian, Dumitrescu Emil, Ionescu Cazimir Benedict, Sârbu Adrian, Cozma Miron, Drella Matei, Burlec Plaieş Cornel, Dobrinoiu Vasile, Peter Petre şi Ghinescu Alexandru.

  Precizăm că ”Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990” a fost soluționat în anul 2017 de Secția parchetelor militare prin trimiterea în judecată a persoanelor menționate anterior”, au transmis reprezentanții Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Motivele invocate de instanță pentru retrimiterea dosarului la Parchet

Constantin Epure, magistratul de la Înalta Curte care a restituit Parchetului dosarul Mineriadei, și-a motivat decizia invocând o serie de motive precum încălcarea procedurii, lipsă de claritate și încălcarea dreptului la apărare al fostului preşedinte Ion Iliescu. Toate aceste greşeli ar fi fost comise în perioada 2005-2007, când ancheta era coordonată de generalul Dan Voinea, pensionat între timp.

Nu este foarte clar, însă de ce judecătorii care au semnat şi confirmat la acea dată rechizitoriul, printre care generalii Gheorghe Cosneanu şi Ion Alexandru (pensionaţi la rândul lor), nu au sesizat şi remediat erorile generalului Voinea. Potrivit deciziei, procurorii militari trebuie să refacă întreaga anchetă, respectând dreptul la apărare al inculpaților.

Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată în iunie 2017. 13 persoane, printre care Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Mugurel Florescu, Miron Cozma, Adrian Sârbu și Cazimir Ionescu, fiind acuzate de infracțiuni contra umanității, fapte pedepsite cu închisoare pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii militari, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau în mod pașnic opiniile contrare celor ale majorității care forma puterea politică în momentul respectiv.

„Atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe: moartea prin împușcare a 4 persoane, vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1388 de persoane și privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1250 de persoane”, se mai arată în rechizitoriul anulat ulterior de instanța supremă.