Iarna vine mult mai repede, anul acesta! Se anunță o iarnă prematură! Anotimpul rece vine mult mai repede în acest an. Românii se întreabă de ce se întâmplă astfel de schimbări, pentru că vremea ne debusolează pe toți. Primele pronosticuri legate de iarna 2018-2019 au apărut, iar ele nu arată deloc bine. Specialiștii prevestesc că debutul abotimpului frece va fi unul brusc, însă vestea proastă este că și întinderea lui ca valoare temporală va fi mai mare ca de obicei. Anotimpul rece își intră în drepturi încă din noiembrie, iar meteorologii se așteaptă ca în toate lunile lui să avem parte de zăpadă abundentă. Vestea bună în schimb este că pe tot parcursul perioadei friguroase nu o să fim deranjați de viscol sau ger care să crape pietrele.
”Conform previziunilor modelelor şi interpretărilor experţilor, există o probabilitate de circa 70% ca circumstanţele observate să atingă stadiul unui episod El Nińo de o intensitate scăzută în ultimul trimestru al anului 2018 şi în timpul iernii boreale 2018/19″, a indicat într-un comunicat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), o agenţie ONU cu sediul la Geneva. „Cu alte cuvinte, acest scenariu este de două ori mai probabil decât cel al persistenţei unor condiţii neutre”, au subliniat experţii. „Astfel, o încălzire ar putea (…) avea loc, între septembrie şi noiembrie. În America de Nord, Europa, Africa de Nord, Asia de Est şi Orientul Mijlociu sunt prevăzute temperaturi cu 1-3 ° C peste cele obişnuite pentru acea perioadă. În plus, în extremitatea sud-estică a Europei sunt prevăzute precipitaţii peste media uzuală a perioadei.”, a explicat OMM.
Iarna vine anul acesta mult mai devreme!
Am avut o vară care parcă nu mai venea, una caniculară, secetoasă și plină de ploi. Aceasta parcă nu mai pleca însă la ”schimbul de tură” dintre anotimpuri, adică la preluarea toamnei. Până și acum avem în locuri restrânse parte de temperaturi care nu sunt conform cu perioada în care ne aflăm.
Iar, după cum toate au mers după capul lor până acum, nici iarna nu va fi diferită. Vine mai devreme și mai stă și mult! Din luna noiembrie trebuie să ne așteptăm la zăpezi. După spusele meteorologilor, trebuie să ne așteptăm ca în lunile decembrie, ianuarie și februarie să privim pe geam și să vedem mereu zăpadă. Ba chiar și luna martie o sa fie în conformitate cu cele se mai sus. Surprinzător, luna mărțișorului este întâmpinată de viscol și ger.
Citește și:Viorica Dancilă, demisie pe caz de boală! Ipoteză șoc: Victor Negrescu i-ar lua locul
- Cum arăta Corina Caragea la primul jurnal din carieră la Pro TV. Au trecut 17 ani de atunci
- Cum a ajuns Mircea Bravo un vlogger de succes. E surprinzător ce studii are
- Oana Roman se apără după ce a fost acuzată că a cerut produse gratis de la Cristina Bâtlan: „Îmi permit să-i cer ce vreau eu”
- De ce a lipsit Mario Fresh la festivitatea de absolvire a Alexiei Eram. Ce mesaj i-a transmis artistul
- Antonia îți aduce 777 rotiri gratuite la Betano! Garantat, fără depunere
Citește și: Bianca Drăgușanu și Anda Adam, colege? Unde le-am putea vedea la TV
Care sunt cauzele?
Fenomenele extreme și schimbările bruște, întârzierea anotimpurilor și șederea lor prelungită sunt posibil cauzate de un fenomen numit ”El Nino”. Viscolul va lovi însă mai multe zone din Europa, nu doar România. Potrivit specialiștilor, posibilitatea ca fenomentul El Nino să lovească și România este mare. Într-un comunicat al Organizației Meteorologice Mondiale(OMM) a fost confirmat acest lucru. ”Conform previziunilor modelelor şi interpretărilor experţilor, există o probabilitate de circa 70% ca circumstanţele observate să atingă stadiul unui episod El Nińo de o intensitate scăzută în ultimul trimestru al anului 2018 şi în timpul iernii boreale 2018-2019”, este transmis de OMM, o agenție ONU, care are sediul la Geneva.
El Nino
De către români este un fenomen necunoscut, ba chiar misterios. Așa că, să aflăm ce este el de fapt. El Nino(Copilul Domnului) are un impact major asuprea climei globale. Acesta se produce în zona tropicală, din partea de sud a Oceanului Pacific. El se declanșează din cauza încălzirii la suprafață a apelor oceanului și a deplasării din partea de vest, spre parte de est. Astfel încât generează secete, furtuni, inundații.