Noua lege europeană ne explică ferm dacă este ultima dată când dăm ceasurile înapoi. Astfel, România schimbă ora în noaptea de 26 spre 27 octombrie, atunci când ora 4 devine ora 3, dar această modificare ar putea fi cfăcută pentru antepenultima oară. Statele Uniunii Europene trebuie să decidă dacă vor rămâne permanent la ora de vară sau la ora de iarnă. Cert este că decizia pe care o vom lua trebuie pusă în practică în 2021.
Este sau nu ultima dată când dăm ceasurile înapoi
Evident că toată lumea încliă către ora de vară, una care vine cu mai multe beneficii. De altfel, ţările europene care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Marea majoritate a experţilor în politici publice susţin adoptarea orei de vară pe motiv că e de preferat pentru că se majorează timpul de lumină după-amiaza şi seara.
„Este mai multă lumină seara, atunci când au loc majoritatea accidentelor fatale, când oamenii vin spre casă după o zi obositoare la birou. Mai mult, rata criminalităţii ar putea scădea pentru că mai mult de jumătate dintre infracţiuni au loc în orele de după lăsarea întunericului, după-amiaza târziu sau seara”, se arată în documentul experților.
Ce spune noua lege europeană?
Legea europeană lasă la liber trecerea sau nu la o oră anume, dar indică faptul că aceste modificări nu sunt deloc bune pentru oameni. Medicii spun că vom avea nevoie de una sau două săptămâni pentru a ne acomoda cu trecerea la ora de iarnă. Pe lângă modificări ale somnului, pot apărea astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concetrare, cefalee sau modificare apetitului. „Riscurile mai mari există la persoanele cu boli cronice, la depresivi, dar şi la persoanele în vârstă care sunt şi singure. Toate aceste categorii suportă mai greu trecerea la ora de iarnă pentru că preferă să rămână în situaţii cunoscute, în care îndeplinirea sarcinilor zilnice devine un automatism.
Această schimbare de oră vine aproape simultan cu frigul, lumina difuză sau culorile terne. Întâmpinaţi de toţi aceşti stimuli indivizii devin trişti, lipsiţi de vitalitate sau irascibili. În plus, se confruntă cu insomnie, cefalee sau vertij, dar şi cu modificarea apetitului. Nu în ultimul rând, persoanele respective dau dovadă de o capacitate mai mică de concentrare”, a explicat și Keren Rosner, psiholog la Universitatea din Colorado.
- Cum arăta Corina Caragea la primul jurnal din carieră la Pro TV. Au trecut 17 ani de atunci
- Cum a ajuns Mircea Bravo un vlogger de succes. E surprinzător ce studii are
- Oana Roman se apără după ce a fost acuzată că a cerut produse gratis de la Cristina Bâtlan: „Îmi permit să-i cer ce vreau eu”
- De ce a lipsit Mario Fresh la festivitatea de absolvire a Alexiei Eram. Ce mesaj i-a transmis artistul
- Câștigăm 5.000 de lei cu SuperLiga! Biletul etapei 17