Decizia organizării alegerilor anticipate, anunțată oficial atât de premierul Ludovic Orban, cât și de președintele Klaus Iohannis, este primită cu mult entuziasm de Dacian Cioloș. Printr-un comunicat dat publicității în cursul zilei de vineri, liderul PLUS subliniază faptul că scrutinul parlamentar înainte de termen este singura soluție, în condițiile în care actualul Guvern nu poate „duce la bun sfârşit nicio reformă consistentă de care România are nevoie”.
Dacian Cioloș salută decizia organizării alegerilor anticipate
„Alianţa USR PLUS salută faptul că premierul Ludovic Orban şi preşedintele Klaus Iohannis au ajuns la concluzia că alegerile anticipate reprezintă cea mai bună soluţie pentru România. Guvernul Orban nu va reuşi să ducă la bun sfârşit nicio reformă consistentă de care România are nevoie pentru că nu există o majoritate în Parlament care să îi ofere susţinere.
Anticipatele nu sunt foarte simplu de obţinut, dar din punct de vedere politic nu există alternativă”, se arată în comunicatul remis Agerpres. Totodată, Dacian Cioloș amintește că Alianţa USR-PLUS a propus în urmă cu patru luni un pact politic şi parlamentar pentru declanşarea anticipatelor, dar „în lipsa semnăturilor, pe acel pact rămân doar declaraţiile publice şi teama clasei politice vechi de a se prezenta în faţa românilor şi de a le cere susţinerea pentru reforma urgentă a statului”.
Ce înseamnă alegeri anticipate și ce dezavantaje poate avea acest demers
Pentru declanşarea alegerilor anticipate, este nevoie de întrunirea în Parlament a unei majorități care să susțină acest demers. De asemenea, Legislativul trebuie să respingă două propuneri de premier în mai puțin de 60 de zile și, odată dizolvat, alegerile anticipate vor avea loc în termen de maxim trei luni.
Parlamentul nu poate fi dizolvat, însă, în orice condiții. Acest lucru este posibil numai în cazul în care nu se mai poate constitui un nou Guvern, situație constatată prin respingerea a două cereri de investitură succesive. Mai exact, pentru a se ajunge la un scrutin înainte de termen, Parlamentul trebuie să respingă două propuneri de premier venite din partea preşedintelui.
- Cum arăta Corina Caragea la primul jurnal din carieră la Pro TV. Au trecut 17 ani de atunci
- Cum a ajuns Mircea Bravo un vlogger de succes. E surprinzător ce studii are
- Oana Roman se apără după ce a fost acuzată că a cerut produse gratis de la Cristina Bâtlan: „Îmi permit să-i cer ce vreau eu”
- De ce a lipsit Mario Fresh la festivitatea de absolvire a Alexiei Eram. Ce mesaj i-a transmis artistul
- 301 rotiri gratuite la 20 Dazzling Hot, fără depunere pe Superbet
În cazul dizolvării Parlamentului, actualul s-ar vedea nevoit să îşi încheie mandatul cu şase luni înainte de alegerile parlamentare la termen. În aceste condiții, mandatul aleşilor s-ar scurta, ceea ce ar echivala cu pierderea dreptului la pensia specială, care poate fi acordată doar în cazul unui mandat încheiat la termen.
Dizolvarea Parlamentului, ultima etapă a alegerilor anticipate, implică parcurgerea următoarele etape principale:
- Încetează mandatul Guvernului în funcţie. Acest lucru se poate produce, potrivit Constituţiei, fie ca urmare a expirării mandatului, în momentul validării alegerilor parlamentare generale, fie ca urmare a demisiei prim-ministrului, a pierderii de către acesta drepturilor electorale, a survenirii stării sale de incompatibilitate sau a decesului. De asemenea, mandatul Guvernului poate înceta în cazul adoptării de către Parlament a unei moțiuni de cenzură
- Este numit de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, un nou candidat la funcția de prim-ministru.
- Parlamentul respinge propunerea de premier
- Se repetă procedura, de la numirea unui candidat la postul de prim-ministru, de către preşedinte
- O nouă învestitură a noului premier propus pică în Parlament
- În acest moment, se aplică Articolul 89 din Constituție: „(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență”