Cum afectează justiția decretarea stării de urgență. Multe dintre termene vor fi suspendate

Președintele Iohannis a decis, luni, decretarea stării de urgență în România, cu efecte și asupra justiției, ce prevede mai multe modificări importante.

Decretarea stării de urgență afectează și justiția

Măsurile impuse de șeful statului prin decretarea stării de urgență au efecte asupra economiei, educației, dar și justiției. De altfel, cel mai mare spațiu din anexele decretului este ocupat de măsurile din domeniul justiției.

Primul lucru legat de justiție la care face referire starea de urgență are legătură cu prescripțiile și termenele de orice fel.

„Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art. 2532 pct. 9 teza a II – a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile”, se arată la articolul 41 din anexa pe justiție.

Modificări importante aduse justiției

„Lista acestor cauze se stabilește de colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată.

Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență”, prevede articolul 42, aliniatul 1.

În plus, instanțele judecătorești pot fixa termene scurte, chiar de la o zi la alta sau în aceeași zi, pe durata decretării stării de urgență. În plus, acolo unde este posibil, judecătorii pot dispune desfășurarea ședinșelor prin videoconferință

Pe durata stării de urgență, „amânarea judecării cauzelor prevăzute la alin. (1) poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19”, se arată tot în articolul 42.

În ceea ce privește executările silite, decretul prevede că acestea pot continua doar cu respectarea regulilor de disciplină sanitară, în timp ce judecarea proceselor civile, altele decît cele de la alin.1, vor fi suspendate pe durata stării de urgență.

„Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele prevăzute la alin. (6), aflate în curs la data instituirii prezentei stări de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

În cauzele prevăzute la alin. (6) în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență”, prevede alin.7 al articolului 42.

Ulterior, după încetarea stării de urgență, judecarea proceselor se vor relua din oficiu. În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților.

În ceea ce privește activitatea de urmărire penală și cea a judecătorilor de drepturi și libertăți, aceasta se va desfășura doar în următoarele cazuri:

a) cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;

b) actele și măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, precum și cele privind audierea anticipată;

c) cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, alte cauze urgente apreciate ca atare de către procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală.

Referitor la procesele penale, anexa pe justiție din decretul stării de urgență prevede că cele pe rolul instanțelor se vor suspenda pe durata în care decretul este în vigoare, cu excepția următoarelor:

” cele privind infracțiunile flagrante, cele în care au fost dispuse măsuri preventive, cele referitoare la contestații împotriva măsurilor asiguratorii, cele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cele ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele privind infracțiuni contra securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor;”.

După ce starea de urgență încetează, judecătorii vor lua măsuri în termen de 10 zile pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de procedură.

„Acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poștă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgență, telefonic indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea respectivelor acte;

Termenele de comunicare a soluțiilor, de formulare și soluționare a plângerilor, altele decât cele reglementate de alin. (1), se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată.

Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepția celor judecate potrivit prezentului decret, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Fac excepție cele judecate potrivit prezentului decret”, mai arată decretul șefului statului.

Persoanele private de libertate vor fi ascultate doar prin videoconferință de la locul de deținere sau în spații corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără ca persoana reținută să ăși dea acordul asupra măsurii.

Bunurile indisponibilizate în procesele verbale nu vor mai fi valorificate pe perioada decretului, iar în situațiile în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit, iar prescripția răspunderii penale se suspendă.

 „Pe durata stării de urgență, activitatea Oficiului Național al Registrului Comerțului și a oficiilor registrelor comerțului de pe lângă tribunale continuă în ceea ce privește înregistrarea mențiunilor privind persoanele juridice și persoanele fizice înregistrate în registrul comerțului și se derulează prin mijloace electronice, în baza cererii de înregistrare a mențiunilor și a documentelor anexate la aceasta în formă electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă”, prevede articolul 45.

Toate copiile de pe înregistrări și de pe actele prezentate de solicitanți, precum și informațiile despre datele înregistrate și certificatele constatatoare se vor elibera doar pe cale electronică, mai arată anexa pe justiție.

„Activitatea de asistență pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice în registrul comerțului, din cadrul oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale, precum și activitatea de publicare și de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvență se realizează prin mijloace electronice”, mai prevede articolul 45.

Se suspendă și munca în folosul comunității, cursurile de pregătire școlară ori de calificare profesională pentru persoanele care urmau astfel de măsuri.

„Pentru situațiile în care termenul de supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii educative neprivative de libertate s-a împlinit în timpul stării de urgență, în raportul final se face mențiune despre imposibilitatea obiectivă de executare”, mai arată decretul stării de urgență.

În plus, vor fi suspendate vizitele, vizitele intime și dreptul de a primi bunuri prin sectorul vizită ori ieșirile din penitenciar. În schimb, vor fi majorate duratele și numărul convorbirilor, la maximum 45 de minute pe zi pentru cei închiși în regim de maximă siguranță.

În cazul celor aflați în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit, durata maximă de convorbiri va crește la maximum 75 minute pe zi.

„Dreptul deținuților la convorbiri on-line, indiferent de situația disciplinară și periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executare”, mai arată decretul privind la starea de urgență.

„(3) Persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis și deschis pot executa pedeapsa în camere de deținere permanent închise și asigurate.

(4) Pentru minorii privați de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al locului de deținere acționează ca reprezentantul legal, exclusiv pentru acordarea asistenței medicale și a măsurilor de prevenție.

(5) În completarea obligațiilor prevăzute în Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, polițistul de penitenciare este obligat să participe la toate activitățile desfășurate în conformitate cu dispozițiile superiorilor, cu respectarea timpului legal de odihnă, timpul lucrat suplimentar în această împrejurare fiind compensat exclusiv cu timp liber corespunzător.

(6) Pe perioada stării de urgență, în raport de necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității penitenciare unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară, polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul și/sau felul muncii”, arată anexa pe justiție din decretul stării de urgență.