Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv împotriva României. Florin Cîțu: ”Dacă guvernele PSD ar fi luat măsuri, nu ne-am fi aflat în această situație”

Comisia Europeană a adoptat un raport în care se spune că România nu respectă Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în ce privește limitele deficitului bugetar, transmite Agerpres. Raportul menționează că strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care, potrivit Comisiei Europene, constituie o dovadă prima facie a existenţei unui deficit excesiv în România.

Legea pensiilor, principala sursă a deficitului

”Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Potrivit prognozelor de iarnă făcute de Executivul de la Bruxelles, deficitul bugetar al țării noastre a ajuns la 4% în 2019 și va continua să crească până la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Principala cauză a deficitului este majorarea pensiilor în vara anului trecut, iar situația se va agrava după o nouă creștere cu 40%, programată să li se acorde pensionarilor din septembrie acest an. La acestea se va adăuga și o nouă recalculare a pensiilor preconizată pe septembrie 2021.

”Legea pensiilor este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi a riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale”, se arată în raportul Comisiei Europene.

În prognozele sumbre ale Comisiei Europene sunt menționate și reducerile de taxe și dublarea alocațiilor pentru copii în intervalul decembrie 2019-ianuarie 2020.

Raportul menționează și punctul de vedere pe care autoritățile române l-au trimis pe 6 februarie în care se spune că deficitul din 2019 a fost provocat de creșterea considerabilă a cheltuielilor de personal, a celor pentru asistență socială și pentru investiții, în timp ce veniturile au rămas constante ca pondere a lor în PIB. Guvernul de la București promite că, în 2020-2022 va face o ajustare graduală a nivelului deficitului bugetar, chiar dacă pragul de 3% din PIB va fi depășit și în 2020.

Chiar și așa, Comisia Europeană nu renunță la procedura de deficit excesiv. ”Analiza sugerează că criteriul deficitului cuprins în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi în Regulamentul (EC) Nr 1467/1997 ar trebui considerat ca nefiind nerespectat şi astfel o procedură de deficit excesiv este justificată”,  se mai spune în raport.

Următoarea etapă a procedurii de deficit excesiv este avizarea raportului CE de către Comitetul Economic și Financiar, avizare care va avea loc în următoarele două săptămâni.

Cîțu se aștepta la decizia CE

Într-o declarație de presă, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu a afirmat că declanșarea procedurii de deficit excesiv era inevitabilă și știa acest lucru de când a preluat mandatul în Guvern.

”Dacă guvernele PSD ar fi luat măsuri începând din 2017, nu ne-am fi aflat în această situație (…) Se știa de anul trecut că au crescut dezechilibrele macroeconomice. Raportul arată clar cum a distrus PSD economia în ultimii trei ani. Atunci când ignori avertismentele ajungem în această situație”, a declarat Florin Cîțu, citat de HotNews.

El a prezentat și o serie de măsuri prin care deficitul să fie readus în limitele tolerate la nivelul Uniunii Europene,  speranțele privind creșterea veniturilor fiind legate de informatizarea ANAF, proces care ar putea duce la creșterea încasărilor statului.

”Comisia ar fi dorit să revenim sub 3% poate în 2020. Nu se poate (…) Ajustarea o să vină sub 3% în 2022. O ajustare mai devreme ar însemna un șoc negativ”, a mai spus Cîțu.