Luni, 4 martie este ziua în care se împlinesc 42 de ani de la devastatorul cutremur din 1977. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului organizează cu această ocazie o serie de evenimente, în vederea conștientizării, dar și aplicării măsurilor concrete pentru reducerea riscului seismic din România.
Una dintre cele mai triste zile din istoria țării noastre
Reunite sub genericul „O zi despre cutremure: perspective de reducere a riscului seismic”, evenimentele pregătite de INFP în București se adresează publicului larg, cei interesați putând afla direct de la experți în domeniu, informații prețioase referitoare la cutremure, dar și modalitățile prin care pot fi reduse atât riscul seisimic, cât și efectele cutremurelor asupra societății.
„Pe 4 martie 1977, la ora locala 21:21, în zona Vrancea, la 94 km adâncime, se producea un cutremur cu magnitudinea-moment (Mw) de 7,4, eliberând o energie mai mare decât cea a 126 de bombe similare celei de la Hiroshima. Cutremurul a produs cele mai mari distrugeri pe teritoriul României din ultimele secole, mai mari chiar și decât evenimentul din 10 noiembrie 1940 (mai puternic, dar mai adânc)”, se arată în comunicatul transmis de INFP.
Acum 42 de ani, România a fost lovită de cel mai mare cutremur din istoria sa
„Datele oficiale arată că 1.578 de persoane și-au pierdut viața în România (din care 90% în București) și 11.321 au fost rănite, în principal datorită prăbușirii clădirilor. Au fost 120 de victime și în Bulgaria, și 2 în Republica Moldova. Cutremurul a doborât sau avariat grav aproape 33.000 de locuințe, lăsând fără locuință peste 200.000 de oameni; a afectat 763 de unități industriale, avariind grav 11 spitale și 374 de grădinițe și școli. Din 40 de județe, 23 au fost grav afectate. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale indică o valoare a pagubelor economice totale de 2 miliarde de dolari” , mai precizează Institutul Național pentru Fizica Pământului.
„Nu dorim ca acea zi să fie uitată, dar la fel de mult nu dorim ca ea să se repete. La 42 de ani de la cutremurul devastator din 1977, considerăm că este necesar să creștem nivelul de conștientizare a riscului seismic și să vorbim despre măsurile concrete de reducerea a acestuia. (…) Prin prisma evenimentelor organizate pentru publicul larg, dorim să marcăm trecerea de la o abordare comemorativă la una focalizată pe acțiuni menite să preîntâmpine și minimizeze impactul viitoarelor cutremure asupra societății” , se mai arată în respectivul comunicat de presă.
- Cum arăta Corina Caragea la primul jurnal din carieră la Pro TV. Au trecut 17 ani de atunci
- Cum a ajuns Mircea Bravo un vlogger de succes. E surprinzător ce studii are
- Oana Roman se apără după ce a fost acuzată că a cerut produse gratis de la Cristina Bâtlan: „Îmi permit să-i cer ce vreau eu”
- De ce a lipsit Mario Fresh la festivitatea de absolvire a Alexiei Eram. Ce mesaj i-a transmis artistul
- Câștigăm 5.000 de lei cu SuperLiga! Biletul etapei 17
Care sunt șansele să avem parte de un nou cutremur precum cel din 1977
Întrebarea care stă pe buzele tuturor în aceste momente este legată de posibilitatea ca România să fie lovită din nou de un cutremur de asemenea intensitate ca cel din 1977. Specialiștii nu au reușit să afle un răspuns exact, însă au venit cu precizări importante.
„Noi ne aflăm exact în epicentrul cutremurelor. Oricând putem spune că va fi un cutremur în zona Vrancei, dar când va fi unul mare, nu putem şti. Privind în spate, undeva în limita la 100 de ani a fost câte un cutremur mare. A fost în 1977, a fost şi în 1940, 1802″ , a declarat Directorul Observatorului Seismologic de la Vrâncioaia, Ioan Verdeș.
La rândul său, Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al INFP a precizat că este imposibil de prezis un cutremur mare în România, însă datele sunt analizate în permanență. „ Între un cutremur de suprafaţă cum a fost în 4 martie şi unul adânc se adună 100 de ani între ele. Ar trebui sa fie prin 2040 un cutremur. Ar trebui, dar asta nu înseamnă că aşa va fi. Nu putem discuta nici de matematică, nici de fizică aici. Mecanismele interne ale Pământului nu le ştim” , a explicat profesorul Mărmureanu.