CCR: Președintele României este obligat să depună eforturi pentru ducerea la termen a mandatului Parlamentului, nu a scurtării lui

Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a hotărât că desemnarea lui Ludovic Orban drept candidat la postul de premier după demiterea sa prin moțiune de cenzură contravine Constituției. CCR susține că președintele României este obligat de legea fundamentală să depună ”toate eforturile” pentru ca parlamentarii să-și ducă la capăt mandatul obținut prin alegeri, nu să-l scurteze forțând alegerile anticipate.

”O poziționare antagonică a președintelui față de Parlament”

Lui Klaus Iohannis i se reproșează că noua nominalizare a lui Ludovic Orban pentru postul de premier arată că șeful statului a ignorat voința Parlamentului care l-a demis pe Orban din fruntea Guvernului.

”Întregul ansamblu de acte/fapte/declaraţii ale Preşedintelui României demonstrează distorsionarea sensului firesc al normelor constituţionale referitoare la desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru, faptul că nici măcar nu a existat intenţia de desemnare a unui candidat care să obţină votul de încredere al Parlamentului, ci mai degrabă că a existat intenţia de a nu-l obţine, precum şi, din această perspectivă, o poziţionare antagonică a Preşedintelui faţă de Parlament”, se arată în decizia Curții Constituționale.

Astfel, desemnarea unui candidat ar trebui să ia în considerare obiectivul obținerii de către acesta al votului de încredere din partea Legislativului, nu să fie un demers formal.

”Tot astfel, candidatul desemnat trebuie să îşi asume acest angajament, la rândul său, tot în mod serios, sincer şi responsabil. Constituie o distorsionare a dispoziţiilor constituţionale desemnarea de către Preşedintele României a unui candidat la funcţia de prim-ministru cu scopul de a nu obţine votul de încredere al Parlamentului”, susține instanța de contencios constituțional.

Desemnarea lui Orban nu este ”prima solicitare”

Un alt argument este că dizolvarea Parlamentului ar trebui să fie un caz excepțional care ar trebui să survină doar în cazul unui acord care să implice ”voința comună” a partidelor parlamentare.

”În vederea asigurării stabilităţii instituţionale, legiuitorul constituant a exclus, practic, posibilitatea ‘provocării’ unei dizolvări a Parlamentului de către Preşedinte. Dimpotrivă, acesta a consacrat o obligaţie de diligenţă pentru Preşedintele României, în sensul de a depune toate eforturile pentru păstrarea stabilităţii parlamentare, a ducerii până la termen a mandatului obţinut prin alegeri, iar nu a scurtării lui, prin forţarea de alegeri anticipate”, susține Curtea Constituțională.

În aceste condiții, desemnarea lui Ludovic Orban drept candidat la funcția de prim-ministru nu poate reprezenta ”prima solicitare” adresată de președintele României Parlamentului.

”Având în vedere că existenţa conflictului juridic a fost determinată de desemnarea de către Preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru cu încălcarea dispoziţiilor art.103 alin.(1) din Constituţie, Curtea reţine că această desemnare nu poate declanşa procedura de învestitură a Guvernului. Prin urmare, ca efect al prezentei decizii, desemnarea domnului Ludovic Orban în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru, urmată de solicitarea votului de încredere pentru programul şi lista Guvernului prezentate de acesta Parlamentului, nu reprezintă ‘prima solicitare’ de învestitură în sensul art. 89 alin. (1) din Constituţie şi, prin urmare, nu constituie momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile prevăzut de acelaşi text constituţional”, au mai decis judecătorii CCR.