Calendar ortodox, 25 ianuarie: pomenirea sfântului părinte Grigorie

25 ianuarie este o zi importantă pentru credincioșii din întreaga țară, întrucât se săvârșește pomenirea sfântului părinte Grigorie, arhiepiscopul Constantinopolului. Potrivit calendarului ortodox, acesta a trăit pe timpul împăraților Valens și Teodosie cel Mare, într-o familie de părinți iubitori de Dumnezeu. În ciuda chinurilor la care l-au supus tiranii, și-a îndrumat mereu semenii pe calea cea bună, motiv pentru care și-a câtigat renumele de cuvântător al Domnului.

Calendar ortodox pentru ziua de 25 ianuarie

„Marele Grigorie, cuvântătorul de Dumnezeu, a trăit pe vremea împărăţiei lui Valens şi a lui Teodosie cel Mare. Patria lui pământească a fost Capadochia Secunda, iar patria cerească, Ierusalimul cel de sus. Părinţii lui erau de neam bun şi drepţi: Grigorie şi Nona, care mai înainte, din lipsă de cunoştinţă se închinau idolilor. După ce au născut pe marele Grigorie, părinţii lui au fost renăscuţi, primind Botezul prin apă şi prin Duh, şi tatăl sfântului a ajuns îndrumător adevărat şi arhiereu al cetăţii Nazianz.

Grigorie a străbătut toată învăţătura ştiinţei ca nimeni altul, ascultând pe cei mai vestiţi dascăli ai timpului său, în Cezareea şi Atena. Filozofii din Atena au căutat să-l oprească la ei, ca dascăl de filozofie, dar Grigorie, care singur spune că el împreună cu sfântul Vasile nu cunoşteau decât două căi în Atena: a şcolii şi a bisericii, nu s-a amăgit de slava păgână a filozofiei, ci s-a întors la tatăl său Grigorie, care era episcop bătrân în Nazianz”, se arată în calendarul creștin ortodox.

Pomenirea părintelui Publie

Tot pe data de 25 ianuarie, credincioșii îl pomenesc pe sfântul părinte Publie, care provenea dintr-un neam de sfetnici din cetatea Zevgma, situată lângă râul Eufrat. După moartea părinților, acesta a împărțit averea semenilor aflați în nevoie și s-a mutat în munți, pentru a-și dedica viața Domnului.

„ Dar vestea despre el ducându-se pretutindeni, mulţi au venit la el ca să ia parte la nevoinţele lui sihăstreşti. Iar el, poruncindu-le să-şi facă chilii mici, îi cerceta deseori, ca nu cumva să aibă în chiliile lor lucruri netrebuincioase.

Căci şi pâinea le-o cumpănea cu cântarul şi de găsea la unul mai multă, îl numea rob al pântecelui şi iubitor de saţiul trupului. Iar de găsea că vreunul deosebea făina de tărâţe, îi zicea că se face părtaş al desfătării sibaritice.

Şi noaptea, fără de veste, mergând pe la uşa fiecăruia, dacă îl afla făcându-şi rugăciunea, se depărta tăcând; dar de simţea pe vreunul dormind, lovea cu mâna în uşă şi-l mustra cu cuvântul.

Prin această cercetare deasă a lui a crescut mulţi ucenici, cărora le-a întipărit în suflet toate virtuţile sale. Aşa a fost Teotehn şi Aftoniu, care şi-au luat asupra lor apărarea şi îngrijirea fraţilor, după săvârşirea cu pace a cuviosului Publie”, se arată în calendarul creștin ortodox.