8 decembrie, Ziua Constituției României! 95 de oameni au votat împotriva ei în 1991

Pe 8 decembrie este sărbătorită Ziua Constituției României! Vă readucem aminte că prima Constituție a României de după Revoluție a fost adoptată în anul 1991. Mai exact, totul s-a petrecut în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991.

8 decembrie, Ziua Constituției României!

Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenţi atunci 509, din care 414 s-au pronunţat pentru şi 95 împotrivă. FSN, PUNR şi reprezentanţii minorităţilor, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepţii.

PNŢCD şi PNL s-au pronunţat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc, de asemenea, împotrivă. Constituția a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul naţional de la 8 decembrie 1991, cu o largă majoritate.

95 de oameni au votat împotriva ei în 1991

Din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ în vederea acestei Constituții, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%. Constituţia României cuprinde mai multe titluri.

Titlul I – Principii generale; Titlul II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale; Titlul III – Autorităţile publice; Titlul IV – Economia şi finanţele publice; Titlul V – Curtea Constituţională; Titlul VI – Integrarea euroatlantică; Titlul VII – Revizuirea Constituţiei; Titlul VIII – Dispoziţii finale şi tranzitorii.

Trebuie specificat că la Principii generale se notează clar că România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Forma de guvernământ a statului român a fost stabilită ca republică.

România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale. În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.