50 de filme românești pe care trebuie să le vedeți măcar o dată în viață! Perioada a doua: anii 1971-1989. Video integral!

Silviu Ghering   
în Stiri mondene
10/10/2018, 08:12
50 de filme românești pe care trebuie să le vedeți măcar o dată în viață! Perioada a doua: anii 1971-1989. Video integral! GALERIE FOTO
50 de filme românești pe care trebuie să le vedeți: „Actorul și sălbaticii” este unul dintre ele

Lista celor 50 de filme românești pe care trebuie să le vedeți măcar o dată-n viață continuă la FANATIK.RO cu partea a II-a doua, perioada 1971-1989. După ce ați văzut selecția celor mai bune pelicule Made in Romania între anii 1900 și 1970, – și chiar sperăm să fi vizionat cât mai multe! – aveți acum posibilitatea să continuați „excursia” cinematografică până în anul marii cotituri din 1989, care avea să influențeze – nici nu avea cum altfel! – și domeniul atât de important și de… vizibil al cinematrgrafiei autohtone.

Până atunci, însă, FANATIK.RO vă invită să „reconstituiți” poate cel mai bun film din istoria cinematografiei noastre, cel puțin așa îl consideră Asociația Criticilor Români de Film, să „dansați astă seară în familie”, să mergeți într-o „croazieră”, să participați la un „concurs” cu un „pas în doi” sau să vizionați o piesă unică în care „Actorul” se confruntă cu „Sălbaticii”, luptă în care nici nu s-au gândit vreodată să participe „Moromeții”, scufundați în colțul lor uitat de lume din Siliştea-Gumeşti…

50 de filme românești pe care trebuie să le vedeți măcar o dată în viață! Perioada a doua: anii 1971-1989

20 de filme românești pe care trebuie să le vedeți, făcute între anii 1971 și 1989, perioadă dominată de regizorul Sergiu Nicolaescu, fie că vă place sau nu, într-un buchet regizoral „regal” cu „flori rare” ca Lucian Pintilie, Dan Pița, Mircea Daneliuc, Manole Marcus sau Stere Gulea.

  1. Reconstituirea (1971, regia: Lucian Pintilie)

Considerat de Asociația Criticilor Români de Film cel mai bun film din istoria cinematografiei noastre, a fost interzis de autorități la câteva zile de la lansare și redifuzat abia după 1989. Reconstituirea unui incident banal, o bătaie între doi tineri, dusă de Miliție la absurd, se transformă într-un omor cu atât mai șocant cu cât este surprinzător, neașteptat. În distribuție: George Mihăiță, Vladimir Găitan, George Constantin, Ileana Popovici, Emil Botta, Ernest Maftei. Vedeți mai jos doar două secvențe din film, care sperăm să vă trezească interesul de a-l viziona în întregime.

  1. Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972, regia: Sergiu Nicolaescu)

Inspirat din nuvela „Moartea lui Ipu” (1970) a lui Titus Popovici, este considerat de critici unul dintre cele mai bune filme ale lui Sergiu Nicolaescu, în opinia multora dintre ei fiind chiar cel mai bun. Pelicula filmată în vara anului 1972 în Dobrogea dezvăluie micimea sufletească, ipocrizia dusă până la cinism a „fruntașilor” unui sat din Transilvania – primarul, învățătorul, preotul, notaru, medicul – în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care îl conving pe „nebunul satului” (magistrală interpretarea lui Amza Pellea!) să se sacrifice pentru a-și salva ei viața. Singurul prieten al „nbunului” este un copil orfan de 12 ani, interpretat cu neașteptată profunzime și candoare de Cristian Șofron, la debutul său pe marele ecran.

50 de filme românești pe care trebuie să le vedeți - Atunci i-am condamnat pe toti la moarte. Debutul lui Cristian Șofron
50 de filme românești pe care trebuie să le vedeți – Atunci i-am condamnat pe toti la moarte. Debutul lui Cristian Șofron pe marele ecran

Distribuție de gală: Amza Pellea, Cristian Șofron, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Ioana Bulcă, Octavian Cotescu, Iurie Darie, Ernest Maftei, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Maria Clara Sebök, Alexandru Herescu.

  1. Astă seară dansăm în familie (1972, regia: Geo Saizescu)

Priviți și râdeți în hohote la aventurile „sentimentale” a doi logodnici de profesie care fraieresc femeile credule dornice de căsătorie, ghidându-se după dictonul conform căruia „meseria” lor nu este „brățară de aur”, ci… „verighetă de aur”! În distribuție: Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani, Vasilica Tastaman, Ioana Bulcă, Stela Popescu, Draga Olteanu Matei, Mariella Petrescu și Violeta Andrei.

  1. Nunta de piatră (1973, regia: Mircea Veroiu – Fefeleaga și Dan Pița – Ca la nuntă).

Film inspirat din povestirile cu aceleași nume ale lui Ion Agârbiceanu, format din cele două mediu-metraje specificate la regizori, o frescă a societății rurale dintr-o zonă auriferă din Transilvania, mai exact din Roșia Montană, la începutul secolului al XX-lea. „Diploma de onoare” la Festivalul internațional al filmului de la Cannes 1972, premiu Oscar-ex aequo la Festivalul filmului pentru artă cinematografică de la Ciudad de Panama 1972. În distribuție: Leopoldina Bălănuță, Mircea Diaconu, Radu Boruzescu, Eliza Petrăchescu, George Calboreanu Jr, Mihai Alexandru, Dorin Liviu Zaharia.

  1. Actorul și sălbaticii (1975, regia: Manole Marcus)

Regal actoricesc al regretatului Toma Caragiu în povestea conflictului dintre un Actor, rol inspirat din personalitatea marcantă a marele comic interbelic Constantin Tănase, și Sălbaticii din Mișcarea Legionară. Distribuție exponențială: Toma Caragiu, Margareta Pogonat, Mircea Albulescu, Marin Moraru, Mircea Diaconu, Ion Besoiu, Ovidiu Iuliu Moldovan.

  1. Osânda (1976, regia: Sergiu Nicolaescu)

Un scenariu inspirat din romanul „Velerim și Veler Doamne” (1933) al lui Victor Ion Popa „spune” povestea cutremurătoare a uni fost pușcăriaș închis pe nedrept, care își poartă „osânda” și după eliberare într-o lume superficială și frivolă. Scena în care acesta (interpretat magistral de Amza Pellea) urcă dealul cu o cruce mare de lemn în spate, într-un efort sisifico-cristic, duce spectatorul cu gândul la Golgota lui Iisus Hristos și a fost un mare scandal ca ea să fie scoasă, dar Sergiu Nicolaescu n-a cedat presiunilor cenzurii. Nicolae Ceaușescu însuși a văzut filmul la Neptun, fiind în concediu, i-a plăcut și i-a dat undă verde. Distribuție mare și la propriu, și la figurat: Amza Pellea, Ioana Pavelescu, Gheorghe Dinică, Ernest Maftei, Sergiu Nicolaescu, Emmerich Schäffer, Mihai Mereuță, Aimée Iacobescu, Constantin Rauțchi, Elena Dacian, Alexandru Dobrescu, Vasile Nițulescu, Cornel Gîrbea.

  1. Operațiunea „Monstrul” (1976, regia: Manole Marcus)

Trei actori exponențiali, Toma Caragiu, Octavian Cotescu și Marin Moraru, dau un adevărat recital într-o comedie spumoasă prin replicile memorabile dintre personaje, după un scenariu de Titus Popovici, gândiot și scris special pentru cei trei „montri sacri” ai dramaturgiei românești. Pe scurt, pentru că trebuie să vedeți filmul ca să-l puteți savura la înaltele cote ale sale, un grup de „tovarăși” din conducerea unei întreprinderi pleacă în Delta Dunării pentru o partidă de pescuit în care să captureze un somn legendar, „Monstrul”. În distribuție, pe lângă cei trei corifei, au dat farmec filmului și Ovidiu Schumacher, Alexandru Manolescu, Nineta Gusti și Cristina Hoffman.

  1. Între oglinzi paralele (1978, regia: Mircea Veroiu)

Inspirat din cele 3 mari romane ale lui Camil Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Patul lui Procust” și „Jocul ielelor”, Mircea Veroiu propune un cocktail cinematografic greu de realizat coerent, cum reușește, având în vedere complexitatea personajelor. O poveste de dragoste dată peste cap de Primul Război Mondial, înfășurată în conflictul intereselor de clasă. Distribuție incitantă: Ion Caramitru, elena Albu, George Constantin, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Florian, Vasile Muraru, Dorel Vișan, Fory Etterle, Adrian Pintea, Corado Negreanu, Rodica Tapalagă, Ion Chelaru, Boris Petroff.

  1. Pentru patrie (1978, regia: Sergiu Nicolaescu)

Epopee istorică realizată pentru aniversarea a 100 de ani de la proclamarea independenței României la 10 mai 1877. Axat pe luptele din Războiul de Independență, filmul lui Nicolaescu urmărește în paralel deciziile politice și militare din acea vreme, „văzute” prin viața de zi cu zi a unui regiment special format din soldați moldoveni și olteni. Distribuție național-istorică: Amza Pellea, George Constantin, Mircea Albulescu, Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Silviu Stănculescu, Emanoil Petruț, Iurie Darie, Mircea Anghelescu, Colea Răutu, George Mihăiță, Ileana Popovici, Emil Hossu, Cristian Șofron, Ion Dichiseanu, Cornel Coman, Horațiu Mălăele, Constantin Codrescu, Vladimir Găitan, Ion Marinescu, George Motoi, Constantin Diplan, Valentin Plătăreanu, Alexandru Repan, Draga Olteanu-Matei, Adina Popescu.

Partea I

Partea a II-a

  1. Nea Mărin miliardar (1979, regia: Sergiu Nicolaescu)

Cel mai vizionat film românesc al truturor timpurilor! 14.748.669 de spectatori din data lansării, 5 februarie 1979, până la 31 decembrie 2017! Comedie spumoasă de situație, cauzată de asemănarea izbitoare dintre cunoscutul personaj creat de Amza Pellea, olteanul tipic nea Mărin Juvete din Băilești și un miliardar american a cărei fiică este răpită de bandiți români. Distribuție care descrețește orice frunte: Amza Pellea (în dublu rol), Draga Olteanu-Matei, Jean Constantin, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Stela Popescu, Colea Răutu.

  1. Bietul Ioanide (1979, regia: Dan Pița)

Romanul omonim al lui George Călinescu, din 1953, aduce pe marele ecran mediul politic din preajma celui de-al Doilea Război Mondial prin povestea unui intelectual, arhitectul Ioanide, ai cărui copii sunt implicați în mișcarea Legionară. Distribuție de largă… „respirație” națională: Ioan Pacea, Leopoldina Bălănuță, Gheorghe Dinică, Gheorghe Visu, Mircea Diaconu, Ștefan Iordache, Carmen Galin, Ion Besoiu, Dorel Vișan, Marga Barbu, Olga Tudorache, Ion Caramitru, Emilia Dobrin, Ovidiu Iuliu Moldovan, Octavian Cotescu, Anda Călugăreanu, Dan Tufaru, Constantin Codrescu, Enikõ Szilágyi, Jean Lorin Florescu, Ovidiu Schumacher, Vasile Nițulescu, Petre Gheorghiu, Maria Clara Sebök, Eva Pap, Elena Dacian, Mihai Pălădescu, Paul Lavric, Valeria Gagealov, Zizi Șerban, Dorin Dron, Dinu Ianculescu, Beate Fredanov, Dan Nasta, Nicu Alifantis. Și nu este toată!

  1. Proba de microfon (1980, regia: Mircea Daneliuc)

Filmată în 34 de zile, între august și septembrie 1979, considerată o „probă de autenticitate” într-o epocă prea fardată în multe producții, fără niciun fel de figurație, toate interviurile fiind realizate cu oameni obișnuiți, cu dialoguri în mare parte improvizate, pelicula lui Mircea Daneliuc (regizor, scenarist și actor) constituie un model de artă anti-sistem, fiind o minune că a scăpat de cenzură. O poveste de dragoste năbădăioasă dintre doi oameni total diferiți care nu se lasă călcați în picioare de vreme și vremuri. În distribuție: Mircea Daneliuc, Tora Vasilescu, Gina Patrichi, Medeea Marinescu.

  1. Ultima noapte de dragoste (1980, regia: Sergiu Nicolaescu)

Adaptare „nicolaesciană” a romanului „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, scris de Camil Petrescu (1930). Dragoste, intrigi, război, romantism, dramatism aduse pe ecran de o distribuție generoasă: Joanna Pacula, Vladimir Găitan, Sergiu Nicolaescu, Sebastian Papaiani, Gheorghe Dinică, Ernest Maftei, Ion Besoiu, Aimée Iacobescu, Corneliu Gîrbea, Enikõ Szilágyi, George Mihăiță, Colea Răutu, Valeria Gagealov, George Alexandru, Mircea Anghelescu, Aristide Teică.

  1. Croaziera (1981, regia: Mircea Daneliuc)

Tineri de prin toata tara, cîştigători ai unor diverse concursuri, sunt recompensați cu o croazieră pe Dunăre. Parabolă incredibilă pentru acea vreme (cenzura era în concediu?) despre un „cârmaci” incompetent care își duce „nava” spre dezastru, o radiografie subtilă, dar dură, la adresa societății totalitare și a regimului dictatorial de atunci. În distribuție: Tora Vasilescu, Mircea Daneliuc, Nicolae Albani, Paul Lavric, Maria Gligor, Ioana Manolescu, Mihaela Juvara, Florin Tănase, Adriana Șchiopu, Petre Nicolae, Nucu Niculescu.

  1. Ion: Blestemul pămîntului, blestemul iubirii (1981, regia: Mircea Mureșan)

Adaptarea romanului „Ion” al lui Liviu Rebreanu (1920) aduce pe pânză viața satului ardelean înainte de Primul Război Mondial. Patima lui Ion al Glanetașului pentru pământ leagă și dezleagă jurăminte, blesteme, familii, drame. În distribuție: Șerban Ionescu, Petre Gheorghiu, Ioana Crăciunescu, Leopoldina Bălănuță, Octavian Cotescu, Romeo Pop, Tamara Buciuceanu, Rodica Negrea, Valentin Teodosiu, Catrinel Dumitrescu, Ion Besoiu, Dan Nuțu, Valeria Seciu, Costel Constantin, Jean Lorin Florescu, Sorina Stănculescu, Dan Nasta, Petre Lupu.

  1. Concurs (1982, regia: Dan Pița)

Film-parabolă a unei societăți închistate în reguli stupide, dar urmate cu sfințenie de micii funcționărași, umili și fricoși, apăsați de tensiunile ierarhice, complexați și lași, „acoperit” de un concurs de orientare turistică, transformat într-un penibil moment al adevărului. În distribuție: Claudiu Bleonț, Marin Moraru, Ștefan Iordache, Gheorghe Dinică, Oana Pellea, Dragoș Pîslaru, Valentin Uritescu, Adriana Șchiopu, Marian Râlea, Jorj Voicu, Vasile Nițulescu, Ana Ciontea, Theodor Danetti, Irina Mazanitis.

  1. Pas în doi (1985, regia: Dan Pița)

Pentru prima dată în cinematografie românească putem vedea o poveste, de fapt mai multe povești de dragoste veridice, pasionale și dramatice în mediul muncitoresc, cu tineri „reali”, care au vise, păcate și preocupări extraprofesionale. În distribuție: Claudiu Bleonț, Anda Onesa, Ecaterina Nazare, Petre Nicolae, Adrian Titieni, Mircea Andreescu, Tudorel Filimon, Aurora Leonte, Camelia Maxim.

  1. Noi, cei din linia întâi (1986, regia: Sergiu Nicolaescu)

Încă un film de război „marca” Sergiu Nicolaescu, adică minuțios și eroic, cu multă figurație pentru veridictatea luptelor, în două părți, care urmărește momentele dramatice din linia întâi a Armatei Române în luptele din octombrie 1944 (prima parte) și decembrie-ianuarie (a doua parte) pe fronturile din Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia. Distribuție „național-mobilizatoare” pentru orice cinefil: George Alexandru, Sergiu Nicolaescu, Mircea Albulescu, Silviu Stănculescu, Ștefan Iordache, Ion Besoiu, Colea Răutu, Anda Onesa, Valentin Uritescu, Emil Hossu, Vladimir Găitan, Ion Siminie, Vasile Muraru, Costel Băloiu, Eusebiu Ștefănescu, Bogdan Stanoevici, Ion Siminie.

  1. Cuibul de viespi (1987, regia: Horea Popescu)

După piesa de teatru „Gaițele” a lui Alexandru Kirițescu (1932), filmul este o frescă a societății burgheze a „Micului Paris” din anii 1930, zugrăvită de surorile Duduleanu dintr-o familie de comercianți prosperi. Super-distribuție: Tamara Buciuceanu, Coca Andronescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Raluca Zamfirescu, Gheorghe Dinică, Maria Ploae, Alexandru Repan, Tora Vasilescu, Simona Bondoc, Ileana Stana Ionescu, Mircea Albulescu, Constantin Diplan, Goerge Constantin, Aimée Iacobescu.

  1. Moromeții (1987, regia: Stere Gulea)

Alb-negru pentru a spori sentimentul de autenticitate, ecranizarea primului volum al romanului-emblemă a satului românesc interbelic, „Moromeții” lui Marin Preda (1955), este o capodoperă. Fără falsă modestie și beție de cuvinte, o capodoperă. Înnobilată de recitalurile actoricești fabuloase ale unor mari actori ca Victor Rebengiuc, Luminița Gheorghiu, Gina Patrichi, Dorel Vișan, Mitică Popescu, Petre Gheorghiu sau Florin Zamfirescu, pelicula lui Stere Gulea este considerată de critici una dintre cel mai bune producții românești, în Top 10 all time.

Au mai făcut parte dintr-o distribuție mare, și la propriu, și la figurat, copilul Marius „Vivere” Badea (11 ani în 1984 când au început filmările, elev la Școala din satul Poroschia și component al lotului național de șah, la premiera filmului, la cinematograful Scala, a declarat că ar vrea să mai facă filmul odată, pentru că era nemulțumit de unele scene! Pentru un an de filmare a primit 10.000 de lei. Nu a urmat o carieră actoricească, ci una financiară, director de filială la ING, și una politică, în cadrul PSD), Emilia Popescu, Radu Amzulescu, Constantin Chiriac, Teodora Mareș, Dan Bădărău.

Vă lăsăm câteva zile să aveți timp să vedeți cât mai multe dintre bijuteriile cinematografice de mai sus. După care VA URMA a treia, și ultima, parte a mini-serialului FANATIK.RO despre cele 50 de filme românești pe care trebuie să le vedeți măcar o dată-n viață!

Te-ar mai putea interesa și:
Închide ×