Ziua Națională a Ungariei. Ce sărbătoresc ungurii pe 20 august

Ziua Națională a Ungariei sau Ziua Sfântului Ștefan! Vecinii noștri unguri sărbătoresc pe data de 20 august ziua celui care a creat Ungaria modernă și care a fost canonizat pentru acest lucru, cât și pentru legile pe care le-a dat în timpul vieții.

A luptat pentru întărirea creștinismului, apărarea bisericilor, asigurarea învățământului creștin, stoparea violențelor, asigurarea drepturilor proprietarilor de pământuri, apărarea văduvelor și orfanilor, dar și pentru condamnarea vrăjitoarelor! A pus la punct apariția monetăriei, apărând denarul de argint, dar a introdus și primele taxe.

Citește și Veste bună. O nouă sărbătoare legală şi nelucrătoare 

Citește și Imagini la beție! Au mers în club dive, s-au întors târâș! Cum s-au făcut de râs, după o noapte de petrecere! 

Ziua Națională a Ungariei. Cine a fost Regele Ștefan!

Ștefan I al Ungariei s-a născut în anul 957, la Esztergom, și a murit la 15 august 1038, la Szekesfehervar. Ștefan a fost fiul lui Géza, ducele Principatului Ungar din Dinastia Arpadiană și al Saroltei, fata voievodului transilvănean Gyula. Era al patrulea descendent al regelui Arpad. Numele viitorului rege a fost inițial Vajk, care în anul 1000 a fost creștinat, primind numele Ștefan. S-a căsătorit în 995 cu Ghizela de Bavaria, sora împăratului Henric al II-lea.

După moartea lui Géza a izbucnit un conflict între Ștefan și o rudă păgână a lui Geza, Koppány, pentru tron. Koppány s-a declarat ca fiind noul conducător al maghiarilor și avea tot dreptul, potrivit vechilor tradiții păgâne maghiare. Până la adoptarea de către maghiari a crestinismului, succesiunea puterii se stabilea conform principiului senioratului și al leviratului, practică ce a fost înlocuită definitiv de principiul primogeniturii abia spre sfârșitul secolului al XI-lea. Géza însă, fiind creștin și dorind să-și consolideze politic principatul prin instaurarea sistemului feudal, a ales să aplice principiul primogeniturii numind ca prinț moștenitor pe primul său născut, Ștefan. A urmat un război sângeros, în urma căruia Ștefan a ieșit învingător.

Învinsul însă a fost ucis, iar trupul său fără viață a fost atârnat la porțile cetăților din Győr, Veszprém, Esztergom și Alba Iulia ca un gest de intimidare a păgânilor rebeli care refuzau adoptarea creștinismului și acceptarea noului sistem feudal. Ștefan s-a încoronat drept liderul Ungariei, iar consfințirea a fost făcută de Împăratul Sfintului Imperiu Roman, Otto al III-lea. Regele Vajk s-a creștinat și a luat ca nume de rege Ștefan, iar acest lucru a fost recunoscut de Papa Silvestru al III-lea, care i-a trimis, conform tradiției, o coroană de aur cu nestemate, cât și o scrisoare de binecuvântare, prin care îl recunoștea oficial ca rege creștin al Ungariei.

Creștinism impus cu sabia

Creștinarea întregii țări nu a fost lucru ușor. A fost un proces care s-a realizat într-un secol, cu multă vărsare de sânge, fiind încheiată după moartea lui Ștefan. Dorința sa a fost aceea să întemeieze o țară după cultura occidentală și să pună pe picioare un regat creștin. Între anii 997-1006 Ștefan a reușit să unească în jurul său întregul popor maghiar, nu înainte de consumarea unor conflicte foarte violente cu adversarii care doreau să se ghideze după vechile principii păgâne. L-a învins pe unchiul său Gyula, voievodul Transilvaniei, apoi pe Ajtony, conducătorul voevodatului de pe Mureș și a creștinat populația din teritoriile respective. Astfel, Ștefan a devenit rege pentru toată popoulația țării. Ștefan a întemeiat opt arhiepiscopii pe teritoriul Ungariei, următoarele două apărând după moartea sa. Primul a fost cel de la Veszprem, apoi la Esztergom, Pecs, Cenad, Oradea, Eger, Vac și Alba Iulia. După moartea lui Ștefan au mai apărut episcopiile de la Nitra și Zagreb. Ștefan a întemeiat 30 de județe-cetăți.

Regele Ștefan a fost canonizat în 1083, iar de atunci se sărbătorește la reședința regală de la Székesfehervár ziua de 20 august. A rămas o sărbătoare națională pentru o lungă perioadă de timp, însă după al doilea Război Mondial, regimul comunist a abolit Ziua Sfântului Ștefan, astfel că începând din 20 august 1950, s-a sărbătorit Ziua Constituției, iar mai târziu, pe timpul lui Kadar Janos, a fost Sărbătoarea recoltei. După alegerile libere din 1990, ziua de 20 august a redevenit sărbătoarea Sfântului Ștefan și Ziua Națională a Ungariei.