Simptomele depresiei. Cum îți dai seama dacă apropiații tăi suferă de depresie sezonieră

Iarna, cu toată perioada atât de frumoasă a Sărbătorilor sale, rămâne anotimpul cel mai predispus depresiilor. Mai ales după ce luminițele Crăciunului și Revelionului se sting și tot omul obișnuit se întoarce de la euforia acestora la „caznele” vieții cotidiene. Este firesc, natural: temperaturile scăzute cresc presiunea arterială, îngreunează gândirea și provoacă apatie, zilele scurte și înnorate, absența luminii stimulează secreția de melatonină, hormonul somnului. O spun medicii, nu inventăm noi.

Așa că este logic ca depresia să apară mai lesne iarna pentru că organismul uman este „programat” natural să doarmă, cu încetinirea firească a funcțiilor vitale, atunci când este întuneric, iar „forțarea” stării de veghe pe întuneric este o acțiune împotriva fiziologiei, care are drept consecință lentoarea, dezinteresul, nemulțumirea, care pot duce la depresie. Depresia sezonieră de iarnă.

Simptomele depresiei sezoniere de iarnă

Psihologul psihoterapeut Alexandra Siru atrage, însă, atenția, pe site-ul Centrului de Medical de Diagnostic și Tratament „Dr. Victor Babeș” că „este destul de ușor să confunzi depresia de iarnă cu tonusul general mai scăzut, care este foarte firesc pe timpul iernii” din cauzele amintite anterior. Și atunci cum putem să deosebim una de alta? Cum ne putem da seama dacă cei dragi suferă de depresie sezonieră?

Să trecem în revistă simptomele depresiei de iarnă:

• trezire dificilă de dimineață;
• somnolență accentuată și permanentă pe parcursul întregii zile și, drept urmare, tendința de a dormi tot timpul;
• dificultăți în concentrarea atenției și, în consecință, în realizarea eficientă a sarcinilor zilnice;
• nivel redus de energie și, de aici, lipsa motivației în tot ce ar trebui făcut, tendința de a amâna orice acțiune, orice activitate;
• dificultatea de a suporta temperaturi scăzute: persoanele afectate se plâng în continuu că nu pot suporta frigul și nu le place iarna, nemulțumire care devine un argument forte pentru retragerea cât mai grabnică în casă, la căldură, și limitarea drastică a ieșirilor și activităților în afara „home, sweet home”;

• nevoia de a mânca mai mult, în special „delicioasele” produse fast-food (simplu de procurat, fără „plăcerea” gătitului), dulciurile și alcoolul, combinație criminală din care derivă creșterea spectaculoasă nu a moralului, ci a greutății. Persoanele afectate pot intra, astfel, într-un cerc vicios al unei dispoziții mizerabile generate de creșterea în kilograme, generată de o dispoziție mizerabilă, generată de creșterea în kilograme etc, etc, etc…
• apetitul sexual scade alarmant, direct proporțional cu creșterea tristeții;
• totul culminează cu retragerea adâncă în sine, evitarea agresivă a activităților de orice fel, de la serviciu la întâlnirile cu prietenii, viața socială și chiar familială tinzând vertiginos spre zero.

Cum deosebești depresia de scăderea inerentă a tonusului în anotimpul rece

Ai observat aceste simptome la cineva din familie, la vreun prieten, la cineva la care ții? Unele da, altele parcă nu? Cum să le deosebești de o reacție a organismului la vremea rece? Sau le simți chiar tu?! Nu te panica și, vorba lui Nicu Alifantis în celebrul său cântec de iarnă „Decembre” (pe versuri de George Bacovia, pentru conformitate…) „nu râde, citește-nainte!”

Pentru că dacă, totuși, mai găsești plăcere în activitățile zilnice obișnuite, dacă nu te-ai retras în fundul casei ca să nu mai vezi pe nimeni, dacă atitudinea ta generală mai găsește și lucruri pozitive în jungla de afară, dacă poți face față îndatoririlor familiale – toate, de la bucătărie în dormitor! – și, mai ales, celor profesionale, chiar cu ceva opinteli, eeei, se poate spune atunci, în ciuda nivelului energetic mai redus, că ești doar în ton cu nevoia corpului tău de… hibernare, hai să numim așa scăderea de tonus cauzată tuturor, nu numai… urșilor, de anotimpul hibernal!

Dacă, însă, nu se întâmplă nimic din cele specificate înainte și, în plus față de simptomele clare enunțate mai sus, te mai încearcă și gânduri sau sentimente negre, „ce sens are, sunt inutil, n-am nicio valoare” și o tristețe profundă te domina 24 de ore din 24, nevoia de însingurare te împiedică efectiv să te dai jos din pat, atunci singura soluție este ajutorul psihiatric/psihologic de specialitate. Urgent!

• „Filmele cu mesaj pozitiv, ca stimul pentru creier, creează gânduri pozitive, emoții pozitive și, implicit, stări de pozitive. Vă recomand un experiment: timp de zece zile uitați-vă numai la comedii, fără să spuneți asta cunoscuților, și verificați-vă apoi starea de spirit prin feed-back-ul lor” – psiholog psihoterapeut Alexandra Siru
• „Înainte să îți pui diagnosticul de lipsă de încredere în tine și să intri în depresie, asigură-te că nu ești înconjurat de proști” – Sigmund Freud
• „Orice depresie trebuie întâmpinată cu un zâmbet: depresia va crede că ești un idiot și va pleca” – Robert de Niro