Românii sunt mai speriaţi de bolile psihice decât de diabet sau de hepatită

in Stiri de ultima ora
12/02/2018, 13:54
Românii sunt mai speriaţi de bolile psihice decât de diabet sau de hepatită

Mai mult, 69% dintre români se tem să locuiască în aceeaşi casă cu o persoană care suferă de o boală psihică, în proporţie de 30% le este frică să locuiască pe aceeaşi stradă, iar 45% nu ar accepta să lucreze alături de o astfel de persoană. Acestea sunt doar câteva dintre conclu ziile studiului „Atitudini şi percepţii asupra bolilor mintale în cadrul populaţiei României”, prezentat cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, care anul acesta a avut ca temă prin cipală bolile mintale – în special depresia – şi modalitatea de eliminare a stigmatizării persoanelor afectate.

28% dintre respondenţi au un caz în familie

Cercetarea, realizată de compania IMAS, face parte din campania „AntiStigma”, lansată în toamna anului 2015 de Centrul pentru Inovaţie în Medicină (InoMed). „Studiul, o premieră pentru România, şi-a propus să evalueze modul în care societatea românească se raportează la pacienţii cu tulburări psihice şi de comportament (TPC). Definind cât mai exact gradul de stigmatizare care-i însoţeşte pe aceşti bolnavi, vom fi în măsură să dezvoltăm eficient programe de informare, de educaţie şi, consecutiv, politici publice în domeniu”, a declarat doctor Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină. Din rezultatele studiului mai reiese că doi din trei români au o relaţie directă sau indirectă cu bolile mintale: aproximativ 20% dintre cei intervievaţi afirmă că au un cunoscut care suferă de o tulburare psihică şi de comportament, în timp ce 28% indică un membru al familiei, rudă îndepărtată sau mai apropiată.

„Stigma pleacă de multe ori de sus”

Pentru a avea şansa la o viaţă normală, boala trebuie recunoscută în stadiu incipient, iar pacientul să se prezinte obligatoriu la medic. „Aşa cum am văzut şi în studiul realizat, oamenii spun că recunosc depresia, dar în realitate ea nu este recunoscută, pentru că gradul de consultanţă în România este cam de 20%, şi dintre cei care au contact cu un medic, doar 10% fac tratament”, a declarat profesor doctor Cătălina Tudose, preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie. Potrivit specialistei, în Spania sau în Norvegia rata de prezentare la medic ajunge la 60%-70%, iar tratamentul urcă până la 30%-50% în Germania. „Plecând de la chestionarul aplicat pentru realizarea studiului, pentru noi e evident că populaţia nu e informată, că prin tulburare psihică oamenii înţeleg numai nişte tulburări foarte grave, dar tulburările psihice sunt foarte complexe şi de grade foarte diferite, e specific psihia triei să fie astfel, fiindcă noi ne ocupăm de boli ale celui mai complex organ… Stigma, şi nu vreau să supăr pe nimeni, pleacă de multe ori de sus, de la factorii care decid şi care nu au informaţiile necesare pentru un domeniu atât de complicat. Cât despre factorii de risc pentru bolile psihice, aceştia apar încă din copilărie”, a mai precizat doctor Cătălina Tudose.

„Depresia, singura maladie vindecabilă”

Situaţia delicată din această ramură a medicinei este cauzată şi de lipsa perso na lului medical, subliniază medicii. „Suntem într-o mare criză a psihiatrilor, fiindcă Europa îi atrage în mod evident, piaţa muncii în România nu e destul de atractivă, iar viaţa de psihiatru nu e uşoară, e destul de apăsătoare. Şi atunci mă gândesc, dacă în 2020 depresia va fi pe locul III ca morbiditate, urmată de faptul că ni se măreşte expectanţa de viaţă, fiind vârstnici vom fi la risc să facem depresie şi demenţă. Şi atunci trebuie să ne pregătim să depistăm depresia, care e, poate, singura maladie vindecabilă. Iar aceasta este o veste bună, pentru că avem tratamentele medicamentoase, dar şi abordările psiho terapeutice potrivite, şi din punct de vedere al cercetătorului pot spune că este mai ieftin să tratezi bine decât să întârzii diagnosticarea corectă şi să nu tratezi. Tratamentul unui episod depresiv durează cam o lună şi redă societăţii subiectul, care redevine sănătos, şi prin acest fapt societatea (mă refer aici la familie, la angajator) recâştigă un om sănătos, chiar dacă el va fi tratat încă o perioadă. Din acest motiv nu înţeleg de ce depresivul trebuie să fie stigmatizat, el e ca noi toţi. E adevărat că de multe ori şi familia e stigmatizată, şi psihiatrul însuşi e stigmatizat chiar în cadrul confraţilor noştri”, a declarat şi pro fesor doctor Ioana Micluţia, de la UMF Cluj-Napoca, prezentă la evenimentul organizat cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii în calitate de educator, medic practician, psihoterapeut şi cercetător.

„Diagnosticul nou, de tipul ADHD la adult, întâlnit tot mai frecvent”

Potrivit doctorului Micluţia, e nevoie şi de campanii de depistare activă a maladiilor psihiatrice şi e important ca medicii să se pună la curent cu noutăţile din domeniu. „Sunt tot mai frecvente noi diagnostice, de tipul ADHD la adult. Pe de altă parte, e vorba despre noile substanţe psihoactive de care medicii de familie nu ştiu mare lucru, nici noi nu ştim mare lucru, şi atunci consider că acest segment de lipsă de educare pe noile patologii este un teritoriu de elucidat”.

Aproape 29% dintre români apreciază că persoanele cu TPC sunt nevoite să se confrunte în principal cu reacţia societăţii, şi peste 85% sunt de părere că cei diagnosti caţi cu astfelde afecţiuni sunt priviţi în general mai rău în societate: discriminare la locul de muncă, în relaţia cu băncile, cu sistemul educaţional, în sistemul de administraţie publică sau în sistemul medical. Potrivit medicilor, în România e foarte greu să fii bolnav psihic şi să ai şi hipertensiune, de exemplu: „Toată lumea la UPU (n.r. unitatea de primiri urgenţe din cadrul spitalelor) te «aruncă» spre psihiatrie, şi atunci beneficiarii sunt netrataţi pentru boli somatice, iar comorbidităţile sunt foar temari”, mai spune Ioana Micluţia. Din acest motiv, campaniile antistigma sunt de o reală importanţă.

„E necesară crearea de locuri de muncă şi de locuinţe protejate“

Este  nevoie  de  alinierea  legislaţiei, astfel încât pacienţii cu TPC să poată avea asigurat accesul la tratament şi la servicii sociale integrate. Integrarea activă în societate este posibilă prin mecanisme de suport social. „În România există medicaţie aproape ca la nivel mondial, însă o simplă prezenţă într-un cabinet de psihiatrie 20-30 de minute pe lună sau la două luni nu este suficientă şi nu va rezolva problema. Pe de altă parte, e necesară crearea de locuri de muncă şi de locuinţe protejate, în care pacientul să se integreze pas cu pas la ieşirea din spital. Reintegrarea nu se face într-o zi, poate dura ani şi ani… Noi nu vrem să reinventăm roata în România, ea a fost inventată în alte ţări civilizate, însă ideea este să dăm mai multă atenţie acestor aspecte”, a declarat şi doctor Alexandu Paziuc, preşedintele Asociaţiei de Psihiatrie Socială.

78,9% dintre români apreciază că un pacient cu TPC poate să ducă o viaţă normală dacă urmează tratamentul potrivit. „Opţiunile terapeutice actuale oferă pacienţilor independenţa necesară pentru a avea şansa la o viaţă normală”, a declarat Ştefan Bandol, preşedinte al Asociaţiei „Aripi”

Ştirea MOMENTULUI

Tristeţe pentru Miss România! Ioana Filimon, amărâtă că “Bad Boy” Ronaldo a plecat de la Real Madrid!

Orice informatie si/sau declaratie preluata din acest material se face numai cu citarea sursei STIRI MONDENE si, obligatoriu, cu LINK ACTIV catre prezentul material. In caz contrar, persoanele fizice si/sau juridice care incalca drepturile de autor ale STIRI MONDENE, prevazute si protejate de Legea nr.8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe, sunt direct raspunzatoare legal pentru orice prejudiciu astfel cauzat.