Starea de urgență este, pentru majoritatea dintre noi, o situație nouă. Ca și nenorocitul ăsta de coronavirus COVID-19… Cei mai în vârstă au mai prins vremuri teribile în care a fost necesară instituirea unor măsuri extreme pentru gestionarea crizelor respective. Pe timpul lui Nicolae Ceaușescu, care a instituit de 4 ori starea de necesitate în Epoca de Aur, în situații grele pentru țară.
Nicolae Ceaușescu a instituit de 4 ori starea de necesitate în Epoca de Aur. Minerii lui Miron Cozma au provocat și ei starea de urgență o dată, în 1999
Inundațiile din primăvara-vara anului 1970 sunt printre cele mai grave calamități naturale care au lovit România în secolul al XX-lea. Revărsarea majorității râuri și a Dunării, provocată de topirea bruscă a zăpezilor și de ploile abundente din lunile mai-iunie, a afectat 37 din cele 39 de județe ale țării. Comitetului Executiv al CC al PCR instituia în ședința extraordinară din 18 mai starea de urgență pe întregul teritoriu al României.
Apoi în timpul altor inundații catastrofale, în 1975, Nicolae Ceauşescu, devenit între timp, pe 28 martie 1974, primul președinte al Republicii Socialiste România, instituia starea de necesitate în seara lui 3 iulie 1975 într-o intervenție în direct la televizor și la radio, prin Decretul Prezidențial nr. 145.
Armata, Miliţia, Securitatea și Gărzile Patriotice au intrat în „stare de alarmă” și au fost trimise în teritoriu „să sprijine oamenii muncii de la orașe și sate” să strângă recolta de pe câmpurile care nu erau sub ape, să construiască diguri pentru a se scurge apa din zonele inundate, să repare șoselele, căile ferate, legăturile telefonice și liniile electrice. Și să asigure, cităm, „un înalt spirit de disciplină, de răspundere muncitorească”.
O măsură specială a fost luată în penitenciare, de unde au fost scoși la muncă 33.500 de deținuți, ceea ce nu s-a mai întâmplat ulterior, la marele cutremur din 1977, când greul căutărilor după supraviețuitorilor de sub dărâmături și degajarea clădirilor prăbușite a căzut în sarcina Armatei.
- Cum arăta Corina Caragea la primul jurnal din carieră la Pro TV. Au trecut 17 ani de atunci
- Cum a ajuns Mircea Bravo un vlogger de succes. E surprinzător ce studii are
- Oana Roman se apără după ce a fost acuzată că a cerut produse gratis de la Cristina Bâtlan: „Îmi permit să-i cer ce vreau eu”
- De ce a lipsit Mario Fresh la festivitatea de absolvire a Alexiei Eram. Ce mesaj i-a transmis artistul
- Câștigăm 5.000 de lei cu SuperLiga! Biletul etapei 17
A întrerupt dineul oficial din Nigeria și s-a întors de urgență în țară în noaptea de 4 spre 5 martie 1977
Cele 56 de secunde ale cumplitului seism de 7,3 grade pe scara Richter, pornit la ora 21:22:22 din 4 martie 1977, a lăsat în urmă 35.886 de locuințe distruse, 1.578 de morți și 11.437 de răniți.
Nicolae Ceaușescu era, în acel moment, în Nigeria, la banchetul oficial oferit de președintele african în cinstea „înalților oaspeți” din România. Festivitatea s-a scurta imediat ce președintele român a primit vestea și, în cursul acelei nopți, a revenit de urgență în țară.
A doua zi dimineață Ceaușescu a bătut Bucureștiul în lung și-n lat, a văzut toate clădirile prăbușite și a dat decretul de instituire a stării de necesitate pe teritoriul Republicii Socialiste România, pe care vi-l redăm în integralitate mai jos.
„Președintele României
Decretul nr. 58/1977 cu privire la instituirea stării de necesitate pe teritoriul Republicii Socialiste România
În vigoare de la 05 martie 1977
Având în vedere cutremurul care s-a produs în seara zilei de 4 martie 1977 și care a provocat victime omenești și importante pagube materiale, pentru a se asigura înlăturarea urmărilor cutremurului și împiedicarea producerii de noi pagube, pentru crearea condițiilor de desfășurare normală a întregii activități economico-sociale, în temeiul art. 75 pct. 13 din Constituția Republicii Socialiste România, Președintele Republicii Socialiste România, comandantul suprem al forțelor armate decretează:
Art. 1. –
Se instituie starea de necesitate pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România.
Art. 2. –
Toți activiștii de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești sînt mobilizați la sediile organelor de partid și de stat și în mijlocul oamenilor muncii, pentru a participa cu toate forțele la acțiunile legate de înlăturarea efectelor cutremurului.
Art. 3. –
Toate unitățile forțelor armate, unitățile Ministerului de Interne, formațiunile gărzilor patriotice, sînt puse în stare de alarmă pentru a acorda ajutorul necesar – cu toate mijloacele materiale și umane de care dispun – populației și unităților economice și sociale afectate de cutremur.
Art. 4. –
Unitățile Ministerului de Interne și ale Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor vor lua măsuri urgente pentru punerea imediată în stare de funcționare a întregii rețele de transport și telecomunicații.
Art. 5. –
Ministerul Energiei Electrice și consiliile populare județene și al municipiului București vor lua măsuri imediate pentru refacerea liniilor electrice și asigurarea aprovizionării cu energie electrică a obiectivelor economice și a populației.
Art. 6. –
Ministerele și consiliile populare vor lua de îndată măsuri pentru asigurarea aprovizionării neîntrerupte a populației cu apă, pîine și celelalte produse alimentare de primă necesitate.
Art. 7. –
Unitățile Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor vor mobiliza toate mijloacele materiale și umane de care dispun pentru a asigura circulația normală, pe toate căile de comunicație și în întreaga țară, a persoanelor și bunurilor.
Art. 8. –
Ministerul Sănătății, întregul personal sanitar, vor lua măsurile cele mai energice și eficace pentru asigurarea asistenței medicale și ajutorarea tuturor persoanelor afectate de cutremur. În acest scop, întregul personal medico-sanitar este obligat să se prezinte de îndată la unitățile sanitare, să se încadreze în echipele de intervenție.
Art. 9. –
Toate unitățile socialiste din zonele afectate de cutremur sînt obligate să ia măsuri imediate pentru salvarea bunurilor, pentru restabilirea în cel mai scurt timp a activității și desfășurarea normală a procesului de producție.
Art. 10. –
Întreaga populație aptă de muncă este obligată să participe la toate acțiunile organizate pentru înlăturarea consecințelor cutremurului.
Art. 11. –
În zonele în care nu s-au produs avarii, întregul personal este obligat să se prezinte la unități pentru ca, odată cu desfășurarea normală a activității acestora, să vină în sprijinul populației și al unităților care au avut de suferit de pe urma cutremurului.
Dragi tovarăși și prieteni!
Cetățeni ai Republicii Socialiste România!
Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și guvernul Republicii Socialiste România au acționat și acționează cu toată fermitatea pentru înlăturarea cît mai grabnică a efectelor cutremurului, pentru ajutorarea populației sinistrate, pentru normalizarea rapidă a întregii vieți economice și sociale a țării noastre.
Conducerea partidului și statului face apel la întreaga populație să acționeze cu calm și în deplină ordine și să sprijine cu toate forțele echipele de intervenție care acționează pentru înlăturarea urmărilor cutremurului.
În aceste momente grele, să acționăm în deplină unitate, cu spirit de răspundere și devotament pentru înlăturarea rapidă a efectelor cutremurului, pentru normalizarea deplină a situației în zonele calamitate, pentru asigurarea desfășurării în cele mai bune condiții a întregii activități economice și sociale de pe teritoriul Republicii Socialiste România.
Stă în puterea noastră, a întregului nostru popor, condus de partid, să depășească, ca de atîtea ori de-a lungul anilor, aceste momente grele, să asigure mersul ferm înainte al întregii noastre societăți pe calea socialismului, a bunăstării și progresului.
NICOLAE CEAUȘESCU
Președintele Republicii Socialiste România,
Comandantul suprem al forțelor armate
ale Republicii Socialiste România
București, 5 martie 1977.
Nr. 58”
Starea de necesitate decretată în decembrie 1989 nu i-a fost mai de niciun folos…
Revolta populară pornită în decembrie 1989 la Timișoara l-a găsit iarăși plecat din țară pe Nicolae Ceaușescu, de astă dată în Iran. Revenit de urgență în țară pe 20 decembrie, a emis imediat un decret prezidențial prezentat la TVR de George Marinescu astfel:
„Decret prezidențial cu privire la instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul țării. Având în vedere încălcarea gravă a ordinii publice, prin acte teroriste, de vandalism și de distrugere a unor bunuri obștești, în temeiul articolului 75 punctul 14 din Constituția Republicii Socialiste România, președintele Republicii Socialiste România decretează:
Articolul 1. Se instituie starea de necesitate pe întreg teritoriul țării. Toate unitățile armatei, ministerului de interne și formațiunilor gărzilor patriotice sînt puse în stare de alarmă.
Articolul 2. Pe timpul stării de necesitate se interzic orice întruniri publice, precum și circulația în grupuri mai mari de 5 persoane. Se interzice circulația pe timpul nopții, începînd cu ora 23, cu excepția persoanelor care lucrează în schimburi de noapte.
Articolul 3. Toate unitățile socialiste sînt obligate să ia măsuri imediate pentru desfășurarea normală a proceselor de producție, pentru paza bunurilor obștești, pentru respectarea strictă a ordinii, disciplinei și programului de lucru.
Articolul 4. Consiliile populare municipale, orășenești și comunale sînt obligate să asigure respectarea strictă a ordinii publice, paza bunurilor proprietate socialistă de stat și cooperatistă, aprovizionarea în bune condiții a populației, desfășurarea normală a transporturilor, organizarea și desfășurarea în bune condiții a întregii activități economice și sociale.
Articolul 5. Întreaga populație a țării este obligată să respecte cu strictețe legile țării, ordinea și liniștea publică, să apere bunurile obștești, să participe activ la înfăptuirea normală a activității economico-sociale.
Decretul este semnat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România.
În București și în întreaga țară, muncitorii să apere tot ceea ce s-a realizat, suveranitatea și independența țării. Informăm că ministrul forțelor armate a acționat ca trădător împotriva independenței și suveranității României, și dându-și seama că este descoperit, s-a sinucis. Facem apel către toți cei care-și iubesc țara și poporul să acționeze cu cea mai mare fermitate împotriva oricărui trădător. Toate zvonurile și minciunile au fost dirijate în strânsă legătură cu trădătorii de țară și cu cercurile imperialiste de trădătorul Milea, care a organizat aceste provocări, a spus minciuni și a informat fals în legătură cu situația din țară, nespunând nimic despre crimele și distrugerile din Timișoara. Apelăm la clasa muncitoare, țărănime și intelectualitate, la întregul popor, de a acționa cu înaltă răspundere pentru a întări ordinea și liniștea. Problemele noastre să le rezolvăm în strînsă unitate, fără nici un amestec din afară. Să facem totul pentru a apăra suveranitatea, independența și integritatea României socialiste!”
După 1989, „luceafărul huilei”, Miron Cozma, și ortacii săi au „provocat” starea de urgență în ianuarie 1999
Mineriada din 1999 a fost a cincea mișcare de forță a minerilor după 1989. Salariile de mizerie și închiderea minelor una după alta au dus la revolta ortacilor conduși de „luceafărul huilei”, Miron Cozma. Marșul lor asupra Bucureștiului s-a oprit la Cozia, după mai multe ciocniri cu forțele Jandarmeriei, care nu i-au putut opri. Așa că președintele Emil Constantinescu a decretat în noaptea de 21 spre 22 ianuarie Ordonanța de Urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență pe întreg teritoriul țării.
- „Mă adresez tuturor cetățenilor patriei noastre, cu chemarea de a da dovadă de înalt spirit patriotic revoluționar, de a înțelege că cele întâmplate la Timișoara constituie acțiuni organizate din timp de cercuri reacționare, agenturile de spionaj străine care au organizat toate acestea împotriva patriei noastre” – Nicolae Ceaușescu în ultima cuvântare la TVR, pe 20 decembrie 1989
- 331.000 de hectare afectate, 33.784 de case dărâmate, pagube de 16,8 miliarde de lei, 49 morţi şi 12 dispăruţi au lăsat în urmă inundațiile catastrofale din 1975
- 2,23 miliarde de dolari (la valoarea de atunci, 4,97 lei pentru un dolar) este estimarea pagubelor provocate de cutremurul din 4 martie 1977