Motivarea instanței, în cazul Elenei Udrea. De ce a fost condamnată în dosarul „Gala Bute”

Ce a motivat instanța în cazul Elenei Udrea! De ce a fost condamnată în dosarul „Gala Bute”? Întreaga decizie penală o puteți citi aici, unde judecătorii au motivat decizia de condamnare a fostului ministru al Turismului.

Elena Udrea a fost condamnată la șase ani de închisoare în dosarul Gala Bute, iar magistrații au notat că lipsa ministrei de la proces nu a influențat în niciun fel decizia condamnării. Avocatul Elenei are însă altă opinie. Acesta crede că Udrea ar putea să iasă foarte curând din penitenciarul din Costa Rica.

Motivația instanței în cazul Elenei Udrea din dosarul „Gala Bute”

Magistrații sunt de părere că lipsa Elenei Udrea de la proces nu a împiedicat desfășurarea anchetei, dar fostul ministru a cerut însă anularea sentinței, după decizia Curții Constituționale cu privire la completurile de 5 judecători.

Acțiunile Elenei Udrea din dosarul „Gala Bute” denotă „Lipsa de respect pentru valorile și regulile sociale pe care apelanta era chemată să le protejeze în calitatea deținută și, de asemenea, întinderea semnificativă a fenomenului de corupție în rândul funcționarilor de rang înalt, cu atribuții de administrare și direcționare a banilor publici”, potrivit magistraților.

O parte din motivarea instanței în cazul Elenei Udrea

Citiți aici toată decizia penală a magistraților și aflați de ce a fost condamnată Elena Udrea în dosarul „Gala Bute”.

„În acord cu prima instanță, apreciem că în cauză nu era necesară reținerea unor circumstanțe atenuante privind-o pe apelanta intimată inculpată, după cum, contrar susținerilor Ministerului Public, cuantumul pedepsei stabilite cu privire la aceasta este suficient pentru asigurarea scopului general al unei sancțiuni penale, cu atât mai mult cu cât modalitatea de executare aleasă de prima instanță a fost, în mod justificat, aceea a executării în regim de detenție, deoarece scopul educativ şi preventiv al pedepsei aplicate apelantei nu poate fi atins decât prin privare de libertate.

Astfel, infracţiunile comise sunt de o gravitate sporită având în vedere că persoane deţinând funcţii publice importante la cel mai înalt nivel – ministru, director general al Companiei Naţionale de Investiţii, secretar general al ministerului sau consilier personal al ministrului s-au implicat în mecanisme infracţionale pentru favorizarea anumitor operatori economici dispuşi la rândul lor să „restituie” un procent din sumele încasate, cu consecinţa atingerii semnificative a principiului liberei concurenţe şi însuşirii, fără drept, a unor importante sume de bani folosite de inculpata U. în interesul său personal sau al Organizaţiei P…. Bucureşti.

Nu este lipsită de relevanţă nici modalitatea de săvârşire a infracţiunilor, schemele infracţionale gândite şi puse în practică de inculpaţi pentru a intra în posesia sumelor de bani plătite de agenţii economici cu titlu de mită, creându-se aparenţa unor operaţiuni legale. De asemenea, sumele de bani primite cu titlu de mită de inculpata U. în modalităţile descrise, au un cuantum deosebit de ridicat, iar prejudiciul produs în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, ca urmare a achitării contravalorii serviciilor de promovare a României cu ocazia evenimentului sportiv din luna iulie 2011 de la bugetul de stat, este semnificativ

Criteriile de individualizare au vizat, în mod corespunzător, atât caracterul complex al faptelor săvârșite, modalitatea de acțiune elaborată, prin intermediul altor persoane, în scopul ascunderii caracterului infracțional, sumele mari primite cu titlu de mită și modul în care s-a dispus de acestea, prejudiciul produs în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, ca urmare a achitării contravalorii serviciilor de promovare a României cu ocazia evenimentului sportiv din luna iulie 2011 de la bugetul de stat, dar și calitatea deținută de apelanta intimată inculpată, de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, care a determinat un ecou important în rândul opiniei publice, evidențiind lipsa de respect pentru valorile și regulile sociale pe care apelanta era chemată să le protejeze în calitatea deținută și, de asemenea, întinderea semnificativă a fenomenului de corupție în rândul funcționarilor de rang înalt, cu atribuții de administrare și direcționare a banilor publici.

Totodată, instanța a ținut cont și de împrejurarea că apelanta intimată inculpată nu are antecedente penale și, în fața primei instanțe, s-a prezentat la toate termenele de judecată. În fața instanței de apel însă, apelanta intimată inculpată a ales un alt tip de comportament procesual, părăsind, la începutul anului 2018 țara și solicitând azil politic în Costa Rica, sub pretextul unor pretinse persecuții politice.

În raport de aceste circumstanțe, dar și în considerarea faptului că apelanta intimată inculpată a continuat să-și exercite drepturile procesuale prin intermediul apărătorilor aleși, astfel că neprezentarea sa în fața instanței de control judiciar, începând cu termenul din 26 februarie 2018, nu a impietat asupra bunei desfășurări a procesului penal, care și-a urmat cursul firesc, Completul de 5 Judecători apreciază că acest tip de comportament procesual reprezintă, în fond, un drept al apelantei intimate inculpate, astfel că va menține cuantumul și tipul pedepselor stabilite de către prima instanță pentru infracțiunile de care apelanta se face vinovată, precum și cuantumul pedepsei rezultante aplicate de către prima instanță, de 6 ani închisoare, cu executare în regim de detenție”, se arata in motivare.

Magistratii spun că la individualizarea pedepselor „s-au avut în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor comise”, precum si :complexitatea activităţii infracţionale, calităţile deţinute , forma de participaţie în raport cu fiecare inculpat, cuantumul sumelor de bani date şi, respectiv, primite cu titlu de mită, prejudiciul cauzat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, datele care circumstanţiază persoana inculpaţilor”.

„Probele administrate au relevant dincolo de orice îndoială rezonabilă, că apelanta nu a vegheat la respectarea legii, ci, dimpotrivă, a exercitat presiuni asupra funcţionarilor care au participat la achiziţionarea serviciilor de promovare, pentru găsirea soluţiilor în vederea implicării ministerului în evenimentul sportiv „Campion pentru România”, în scopul de a procura un folos apelantului intimat inculpat O., administratorul SC E. S.R.L., constând, în final, în asigurarea fondurilor necesare acestuia pentru acoperirea/rambursarea costurilor de organizare a evenimentului sportiv și, evident, pentru obținerea de către acesta a unui profit

Probele administrate au dovedit presiunile exercitate de apelanta intimată inculpată asupra funcţionarilor din minister pentru găsirea de soluţii în vederea implicării, sub orice formă posibilă, a instituției în derularea galei sportive, cu scopul final al înlesnirii organizării acestui eveniment de către apelantul intimat inculpat O., prin asigurarea, sub pretextul promovării brandului de țară, a fondurilor necesare finanțării galei”, explica magistratii.

Anularea deciziei de condamnare a Elenei Udrea

Avocatul Elenei Udrea a vorbit despre ce înseamnă această amânare pentru Elena Udrea: „Astăzi aveam termen de judecată pentru soluționarea contestației în anulare, care așa cum spune Curtea Constituțională ar trebui admisă, pentru că deciziile date de completurile de 5 anterior deciziei CCR sunt nule necondiționat. Numai că, după cum ați observat, astăzi nu a avut cine să constate aceste lucruri. Singura mea problemă este legată de modul de constituire a acestor completuri. CSM-ul și Curtea Constituțională au spus că trebuie stabilite de îndată. De îndată nu înseamnă peste o săptămână. (…) Or, aș face o analogie: atunci când un justițiabil este condamnat, în câteva zeci de minute este deja în centrul de detenție. , atunci când stabilim Completurile de 5, înseamnă peste o săptămână”, declară Veronel Rădulescu.

„Vătămarea este vizibilă, vădită. Doamna Udrea se află într-un centru de detenție pentru a se soluționa o cerere de extrădare în baza deciziei care – spune Curtea Constituțională – este nulă necondiționat. (…) Dacă instanța de judecată va constata că decizia este nulă și va dispune anularea acesteia sigur că sunt o serie întreagă de consecințe. În primul rând, dispare motivul pentru care s-a dispus arestarea preventivă în vederea extrădării”, a declarat avocatul.