Moșii de Iarnă 2020. Ce trebuie să faci în această zi pentru sufletele celor morți

Sâmbătă, 22 februarie, credincioșii din întreaga țară îi prăznuiesc pe Moșii de Iarnă, iar Biserica Ortodoxă Română oficiază Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului pentru cei adormiți. Ca fiecare sărbătoare importantă, nici această zi nu duce lipsă de tradiții și obiceiuri pe care creștin-ortodocșii au girjă să le respecte cu sfințenie.

Pe 22 februarie sărbătorim Moșii de Iarnă. Această zi este încărcată de tradiții și obiceiuri

Cu acest prilej, preoții împart enoriașilor miride (părticele) din prescură, atât pentru cei vii, cât și pentru cei dragi care au plecat dintre noi. Acestea sunt așezate apoi pe Sfântul Disc, alături de Agnet – partea din prescură care îl reprezintă pe Mântuitorul Iisus Hristos, ca dragostea Lui să se reverse și asupra lor.

Amintim că in cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface în Trupul și Sângele Domnului. Astfel, miridele, care îi reprezintă pe cei pomeniți, participă la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

De asemenea, specifică zilei Moșilor de Iarnă este rânduiala sarindarilor, pomelnicele pe care credincioșii le aduc la biserică pentru a fi pomenite timp de 40 de zile, până în Sâmbăta lui Lazăr, înaintea Duminicii Floriilor.

Ce trebuie să faci pentru sufletele celor adormiți

Potrivit datinilor creștine, în ziua praznicului se aduc la biserică, spre a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă cu vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire, în amintirea celor dragi care nu mai sunt printre noi.

Tradiția spune că ofrandele închinate pentru sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor săvârşite de aceștia pe timpul vieții, atât cu gândul, cât și cu fapta.

În amintirea celor dragi plecați prea devreme dintre noi, trebuie să mergem la cimitir pentru a le curăţa mormintele şi a le aşeza flori şi lumânări aprinse la căpătâi.

Totodată, există credința conform căreia sufletele morţilor coboară pe pământ în această zi și de aceea credincioșii obișnuiesc să ofere de pomană mâncare gătită. „Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, explică specialiştii în Etnografie şi Folclor de la muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.

Totodată, în satele din Bărăgan, gospodinele pregătesc colivă şi colaci, piftie, sarmale, ciorbă, plăcinte, fructe şi vin, alături, bineînțeles, de lumânări aprinse. „Moşii de iarnă este sărbătoarea populară din sâmbăta care precede Lăsatul Secului de Brânză sau Lăsatul Secului de Carne, dedicată morţilor, moşilor şi strămoşilor. Moşii de iarnă, împreună cu Moşii de Sâmedru formează Moşii cei Mari de peste an. La Moşii de iarnă se împart alimente (plăcinte, produse lactate, piftii) şi, uneori, vase umplute cu mâncare gătită sau cu apă. Sărbătoarea se respectă pretutindeni în România”, susțin credincioșii din Ialomița.

Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai era cunoscută în tradiția străveche şi ca Moşii de piftii şi Sâmbăta piftiilor. Din acest motiv, era singura zi în care se puteau mânca piftii sau răcituri. Dacă mai rămâneau, a doua zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor pe timpul verii.

Trebuie spus că în Sâmbăta Morților nu se lucrează și nu se fac treburi în gospodărie. Femeile care încalcă această regulă nescrisă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. De asemenea, obiceiurile din această zi se respectă cu sfințenie pentru că oamenii vor să se ferească de nebunie.