Mii de drone ilegale ”spionează” România

Fie că vorbim de cercetări arheologice, topometrice sau de nunţi şi botezuri mai cu ştaif, românii au prins gustul filmărilor cu drona. Pe cerul patriei noastre sunt, conform unor estimări ale specialiştilor în aeronautică, în jur de 4.500 de asemenea avioane fără pilot, radiocomandate de la sol, aproape toate ilegale, neînmatriculate!

În urmă cu un deceniu drona părea pentru români parte a unui viitor îndepărtat. Aparatele de zbor fără pilot folosite în domeniul militar – în războaie duse la distanţă -, puteau fi văzute doar în filme. Acum, însă, drona pare să-şi fi câştigat locul ei în cotidianul plaiurilor mioritice şi chiar să dea mari bătăi de cap celor care au în grijă securitatea şi siguranţa ţării.

Chiar dacă nimeni nu ştie cu exactitate numărul avioanelor fără pilot care sunt în posesia românilor, din cauza faptului că se vând la magazin, sub formă de jucării, specialiştii în aeronautică apreciază că vorbim de cel puţin 4.500 de astfel de aparate. Problema cea mai mare e că extrem de puţini dintre proprietarii lor se sinchisesc să declare autorităţilor o­­biectul zburător comandat de la sol. Statisticile Autorităţii Aeronautice Civile Române (AACR) stau mărturie.

”Din estimările noastre, vorbim de aproximativ 4.500 de drone profesioniste, capabile să facă aerofotografii, filmări şi supravegheri. Dar nu e o cifră oficială pentru că la noi sunt înmatriculate doar 170 de astfel de aparate de zbor fără pilot! Asta este cifra oficială a dronelor din România! Restul, de peste 90%, sunt în ilegalitate. Proprietarii dronelor deţinute fără a fi înregistrate legal trebuie să ştie că nu deţin o jucărie, ci un aparat de zbor fără pilot care se supune regulilor aviatice. De aceea, dacă nu vin la noi pentru înmatriculare şi sunt prinşi că ridică drona de la sol riscă închisoarea de la şase luni la un an”, ne-a declarat inspector Remus Dogaru din cadrul AACR.
Surse din cadrul ”Internelor” ne-au dezvăluit că probelma dronelor poate îmbrăca forme care aduc atingere siguranţei naţio­n­ale, motiv pentru ca­re specialiştii AACR lucrează la un protocol de colaborare în care vor apărea şi poliţişti pentru a-i putea depista, în echipe comune, pe cei care folosesc drone ilegale.

1.500 de aparate în 2012

Anul 2008 a însemnat intrarea timidă a dronelor în viaţa românului, iar cinci ani mai târziu specialiştii au realizat că au de-a face cu un ”boom”, cu o explozie tehnologică la care românii au ”cuplat” – la început ca ”fiţă” -, mai rapid decât şi-a imaginat cinev. Prin 2012-2013, se estima că vreo 1.500 de drone sunt pe cerul patriei, toate ilegale. De ce a făcut românul aşa repede pasiune pentru aceste aparate care pot ajunge şi până la câteva zeci de mii de euro? Unii din necesitatea de a-şi face meseria mai uşor, alţii pentru a-şi satisface un moft.

Drona invizibilă X47 poate plasa sateliţi pe orbită

Prima dronă militară de spionaj a fost realizată de israelieni în 1980. Prin 1982, în România se foloseau aeromodele- dronă pentru tragerile antiaeriene la poligonul de la Capul Midia. Se dădea drumul aparatului de zbor iar artileriştii trăgeu în el. Fiind un obiect mic la înălţime mare, foarte rar era atins. Vremea a trecut, iar acum dronele se găsesc la liber în hypermarket. Cele mai multe sunt chinezeşti, deoarece chinezii sunt lideri mondiali, ca număr de aparate de zbor fără pilot. Sunt urmaţi de americani, israelieni şi ruşi. Din punct de vedere calitatativ, cei mai avansaţi sunt americanii, care au realizat o dronă inteligentă, X47, invizibilă pe radar, capabilă să plaseze sateliţi pe orbită şi să aterizeze pe un portavion fără probleme. Din punct de vedere militar, dronele par a fi următoarea generaţie de arme de asalt: execută ordinele întocmai, fără să greşească. l

Taxa de înmatriculare este de 90 de euro

Specialiştii Autorităţii Aeronautice Civile Române le recomandă tuturor celor care au o dronă în proprietate să intre în legalitate. E nevoie de o declaraţie notarială (în cazul în care drona a fost construită în regim propriu) sau de factura care atestă cumpărarea ei, de actele de identitate ale persoanei, de plata unei taxe de 90 de euro plus TVA (care se achită o singură dată) şi de o cerere care se completează la sediul AACR. ”Proprietarul primeşte apoi codul de ţară (YR), un ”D”, de la dronă, şi o serie din patru cifre. Toate aceste indicative formează marca de identificare a aparatului de zbor”, a adăugat Remus Dogaru.

Sursă: www.libertatea.ro