Microfoanele din dormitoare, o pasiune bolnavă: secretul sinuciderii lui Chivu Stoica

Ştim cu toţii că, în anii comunismului (şi nu numai, pentru că povestea e valabilă şi astăzi…) toate telefoanele erau ascultate de Securitate şi uneori convorbirile „interesante” erau studiate de înşişi Ceauşeştii. Paranoia Elenei şi pasiunea sa pentru aflarea secretelor altora atinsese cote atât de înalte încât tovarăşa călca în bocanci inclusiv intimitatea prietenilor apropiaţi.

Ceauşeasca dăduse poruncă securiştilor să amplaseze microfoane în dormitoarele înalţilor demnitari ai partidului şi se distra deseori ascultând „minut cu minut” partidele amoroase ale acestora, pe care, nu de puţine ori, îi şantaja când era vorba despre amante, sau îi jignea cu glume proaste citându-le din „discuţiile” pe care oamenii le aveau cu soţiile, în clipele de tandreţe. Este, însă, foarte interesant şi aproape deloc ştiut modul în care a apărut fascinaţia Ceauşeştilor pentru microfoane.

Nea Nicu era pasionat de spionaj încă din anii ’50, pe când era comisarul politic al forţelor armate, responsabil cu înlocuirea Armatei Regale cu alta nouă, comunistă, spălată pe creier după modelul sovietic. Direcţia pentru Contrainformaţii Militare, cunoscută sub numele de Direcţia a IV-a, a fost printre primele unităţi de spionaj pe care KGB-ul le-a iniţiat în România. Microfoanele erau, atunci, cele mai eficiente arme pe care le utiliza această Direcţie. Prima lovitură dată de Ceauşescu graţie acestui sistem de urmărire a fost înlăturarea liderului comunist Chivu Stoica, un rival al lui nea Nicu, din viaţa politică. Ascultând tot ceea ce se petrece în apartamentul lui Stoica, fost prim-secretar al PCR şi prim-ministru, Ceauşescu l-a înfierat cu mânie proletară acuzându-l că problemele sale datorate consumului de alcool ar putea cauza neplăceri partidului. Stoica a demisionat la promisiunea lui Ceauşescu – respectată de altfel – că va rămâne în ochii naţiunii o figură onorabilă pentru tot restul vieţii. Însă, la 18 februarie 1975, Chivu Stoica a fost chemat la Comitetul Central şi acuzat că întreţine relaţii sexuale cu o nepoată în vârstă de 22 de ani.

El a înţeles imediat că are microfoane „plantate” în toată casa, iar în aceeaşi noapte s-a sinucis împuşcându-se în gură cu puşca de vânătoare. O scrisoare a sinucigaşului adresată lui Ceauşescu a fost găsită pe biroul lui şi înmânată destinatarului. Conţinutul ei nu a fost dezvăluit niciodată, dar se spune că după ce a citit-o, dictatorul a cerut mai întâi spirt pentru a se spăla pe mâini, iar apoi şampanie.

sursa: taifasuri.ro