Legenda Sfântului Andrei. Cine a fost, de fapt, și cum a ajuns să fie ocrotitorul României

Legenda Sfântului Andrei este una plină de minuni. Sfântului Andrei este unul dintre primii apostoli ai lui Isus Hristos și a fost martor la multe dintre minunile făcute de fiul lui Dumnezeu pe pământ. A fost de față chiar și la botezul lui Isus în apele Iordanului, când Ioan Botezătorul a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”.

Care este legenda Sfântului Andrei

Sfântul Andrei l-a urmat mai întâi pe Ioan Botezătorul, dar mai târziu a mers pe urmele lui Isus, și împreună cu fratele său Petru au devenit printre primii apostoli. Erau fiii lui Iona, un pescar sărac din Galileea, și la fel ca tatăl lor și ei erau pescari.

Isus le-a spus ”veniți cu mine și vă voi face pescari de oameni”. Cei doi au lăsat imediat năvoadele și l-au urmat pe Isus și de atunci au fost martorii minunilor făcute de acesta pe pământ. Au suferit nespus atunci când au fost nevoiți să vadă la ce chinuri a fost supus Isus și s-au bucurat atunci când acesta a înviat din morți.

Sfântul Andrei, călăuzit de Marele Lup Alb pe teritoriul Dobrogei

Andrei a fost trimis să propovăduiască cuvântul Domnului în Asia Mică, apoi a venit pe tărâmul lupilor, la nord de Dunăre, în Dobrogea zilelor noastre. Dacii aveau pe stindardele lor lupul, iar Sfântul Andrei se pare că a fost însoțit pe toată perioada cât a poposit în Dobrogea de Marele Lup Alb, care îi însoțea pe daci și în războaie, și care se pare că a fost pe câmpul de luptă și la căderea Sarmisegetusei.

Există specialiști care cred că după creștinarea teritoriului de la nordul Dunării și asimiliarea credințelor și practicilor creștine, sărbătoarea Sfântului Andrei a luat locul sărbătorii unei presupuse divinități dacice, Sântandrei, personificare a lupului.

În anii ’20, un avocat pe nume Jean Dinu culegea legende despre Sfântul Andrei, în satul Ion Corvin (jud. Constanța), în apropierea căruia se află peștera în care se spunea că a poposit apostolul. Legenda spune că Sfântul Apostol Andrei i-a creștinat pe strămoșii lui Zamolxe în cele nouă izvoare din vecinătatea peșterii. O baladă dobrogeană amintește că însuși Decebal, urmașul regelui Duras, ar fi venit la peștera Sfântului Andrei, la fel și Traian:

”La schitul din tei, / Crucea lui Andrei, / Cine că-mi venea, / Și descăleca?/ Venea Decebal, / Călăre pe-un cal, / Sfinții că-mi găsea, / Cu ei că-mi vorbea, / Dar nu se-nchina/ Nici cruce-și făcea. / La schitul din tei, / Crucea lui Andrei, / Traian că venea, / La slujbă ședea, / Slujbă ascultă, / Și îngenunchea, / și nu se-nchina…/ Pe murg călărea, / Și calea-și lua, / La cetatea lui, / A Trofeului…” , scrie Historia.ro.

În credința populară, în Noaptea Sfântului Andrei, lupii încep să vorbească graiul oamenilor, iar sălbăticiunile spun lucruri îngrozitoare. Dacă omul aude lupul vorbind, pe loc își pierde mințile, potrivit tradițiilor venite din negura timpului, de când Sfântul Andrei umbla pe teritoriul României de azi.

În anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua Sfântului Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roșie, iar în 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României”.