Echinocțiul de primăvara 2019. Ce înseamnă cu adevărat această zi

Echinocțiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice, pe 20 martie. Începând de astăzi, durata zilei va fi în creștere, iar cea a nopții scade până pe 21 iunie, când este solstițiul de vară.

Echinocțiul de primăvara 2019. Explicațiile specialiștilor

La noi echinocţiul de primăvară se produce, anul acesta, la ora 23:58:28 (ora Bucureştiului), potrivit www.astro-urseanu.ro. Specialiștii de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” explică ce se întâmplă, de fapt, pe 20 martie cu Soarele.

„La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine”, spun experții.

Cum stau lucrurile în emisfera sudică

„La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest”, mai explică ei.

Interesant este că aceste explicații sunt valabile doar pentru emisfera nordică. În emisfera sudică, lucrurile stau fix pe dos, momentul de astăzi marcând, de fapt, începutul toamnei astronomice. În plus, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică – noaptea polară. Ziua poluară și ziua polară durează fiecare 6 luni.

Tradiții și obiceiuri de echinocțiu

• Odată cu echinocţiul de primăvară, începe noul an agrar, iar copiii bat pământul cu beţele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/Să se facă vreme bună/Pe la noi pe bătătură”.
• Cultul Soarelui este specific mai tuturor culturilor: oamenii priveau la Soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.
• Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor ne arată şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau un lăcaş de cult într-o grotă, se spune că desfăşurau dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară.
• După convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară s-au schimbat. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a alunga iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric.
• Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie