Dieta sezonului rece. Ce să mâncaţi ca să vă încălziţi

Pentru a-şi menţine temperatura constantă, organismul are nevoie, în aceste luni, de mai mulţi nutrienţi de top. Vă gândiţi imediat la tradiţionala supă fierbinte sau la ceşcuţa cu ceai aburind? Ei bine, cercetări recente amendează tradiţia: efectul termic al acestor licori dispare iute, spun specialiştii în nutriţie; altele sunt alimentele cu puternice proprietăţi termogenice (care, prin acţiunea exercitată asupra sistemului nervos, degajă căldura internă). În plus, fiindcă sprijină organismul să ardă intens caloriile, aceste alimente vă ajută să nu vă îngrăşaţi până la primăvară.

Cerealele integrale prelungesc căldura corpului

Ideal ar fi să începeţi ziua cu ele: după un mic dejun cu fulgi de ovăz (în lapte, iaurt, sana etc.) sau cu orez brun, sau quinoa, înfruntaţi mult mai bine frigul de afară. Fiindcă cerealele integrale conţin carbohidraţi complecşi – un „combustibil” de calitate, care pune organismul la muncă, nu glumă: pentru a putea digera aceşti carbohidraţi, el va trebui să-i transforme, mai întâi, în carbohidraţi simpli. Şi să producă mai multă energie, prelungind senzaţia plăcută de căldură interioară.

Carnea degresată menţine temperatura internă

De ce? Fiindcă proteinele pe care le conţine cer un efort mai mare pentru a fi „procesate”: organismul consumă cu 30% mai multe calorii ca să digere carnea de pasăre, comparativ cu alimentele de origine vegetală. Unul dintre rezultatele obţinute este şi senzaţia de căldură care vă învăluie pe dinăuntru. Acelaşi efect îl au carnea roşie degresată, ouăle şi nucile: încărcătura de carbohidraţi (proteinele de origine animală) ajută organismul să-şi menţină temperatura internă optimă.

Condimentele şi mirodeniile alungă senzaţia de mâini şi de picioare reci

Boia iute, piper policolor, hrean (proaspăt sau uscat, sub formă de pulbere), ghimbir, ardei iute, paprika, scorţişoară, usturoi – tot ce este iute şi/sau puternic aromat stimulează circulaţia sangvină şi alungă senzaţia de mâini şi de picioare reci. Să vorbim pe scurt despre câteva dintre ele:

Ghimbirul este unul dintre condimentele care generează căldură în urma digestiei. Cum mai exact? Substanţele active din ghimbir – gingerolii – stimulează organismul să ardă grăsimile furnizate de alte alimente, şi astfel creşte temperatura internă. Puteţi folosi cu încredere ghimbir pentru a condimenta supele şi legumele, salatele sau peştele la grătar;

Ardeiul iute – capsaicina este cheia succesului: acest component activ este cel care dă gust picant, înţepător ardeiului, punând sângele în mişcare. Tot el ajută sistemul digestiv să ardă grăsimile, degajând căldură, dând energie şi păzind… silueta. Este delicios servit cu o ciorbiţă, strecurat în borcanul cu murături sau alături de o varză acră gătită la cuptor. Şi nu numai;

Piperul – forţa lui „se cheamă” piperină – substanţa care dă pinteni sistemului nervos şi intensifică senzaţia de căldură din corp (rezultatul procesului de temogeneză explicat mai sus). Cum, concret? Stratul exterior al bobiţelor – cojiţele – stimulează procesul de ardere a grăsimilor, iar în urma arderilor metabolice se degajă energie şi… căldură. Alb, negru, roşu, verde, sub formă de paprika (pulbere de ardei iute) sau de chilli (pudră de chilli), piperul condimentează aprig bucătăria tradiţională românească: sunt puţine bucatele care nu îl „acceptă” în reţetar;

Coriandrul – dulce-amărui, dar cu o uşoară notă de iuţeală, acest condiment cu o lungă istorie în bucătăria asiatică a început să câştige teren şi în ţara noastră. Şi pe bună dreptate. Frunzele lui, asemănătoare cu cele ale pătrunjelului european, se consumă crude (prin gătire îşi pierd din aromă). În schimb, rădăcina poate fi preparată termic, fiindcă îşi păstrează intact gustul şi parfumul.

Legumele şi leguminoasele sunt bogate în proteine

Morcovii, varza, dovleacul, salata şi spanacul (legume), fasolea, lintea, mazărea, năutul, soia, arahidele, bobul, schindulful (leguminoase – plante de la care se consumă păstăile şi boabele), sunt mai bogate în proteine decât produsele alimentare de origine animală (proteine din a căror distrugere, în malaxorul sistemului digestiv, rezultă căldura care vă învăluie din interior în zilele reci).

Seminţele conţin fibre şi acizi graşi

Dovleac, floarea-soarelui, in, susan – toate seminţele sunt bogate în fibre, în proteine vegetale şi în acizi graşi (Omega 3, Omega 6). Ca să profitaţi din plin de aceşti nutrienţi, este esenţial să consumaţi seminţele în stare crudă (oricât de apetisant vi s-ar părea gustul lor, obţinut în urma păgubosului proces de prăjire). Amestecaţi-le în iaurtul sau în laptele în care puneţi şi o mână cu fulgi de ovăz sau alte cereale integrale şi consumaţi-le după patru-cinci minute (timp în care seminţele şi cerealele s-au înmuiat puţin).

Nu ardeţi nutrienţii cei mai valoroşi

Ca să nu se irosească nutrienţii de top conţinuţi de toate aceste alimente, preparaţi-le prin fierbere, la abur, prin coacere sau consumaţi-le (pe cele care se pretează) direct în stare crudă. Odată prăjite, nu vor mai fi nici pe departe la fel de sănătoase.

Ceaiul verde este un bun adjuvant!

Ceaiul verde, la fel ca toate „neamurile” sale din familia Camelia sinensis (ceaiul alb, ceaiul negru, ceaiul oolong), conţine un ingredient bioactiv ce-i dă individualitate: teina. Însă, un al doilea ingredient de bază – catechinele – explică proprietăţile antioxidante ale plantei şi capacitatea de a intensifica arderile (sporind „doza” de căldură generată în timpul digestiei). Împreună, teina şi catechinele cresc performanţa termogenezei de la 30% la 70%-80%!