Curtea Constituțională a admis sesizarea Guvernului pe modificarea legii privind salarizarea din fonduri publice

Claudiu Ilie   
în Stiri de ultima ora
05/02/2020, 13:51
Curtea Constituțională a admis sesizarea Guvernului pe modificarea legii privind salarizarea din fonduri publice
Curtea Constituțională a admis sesizarea Guvernului pe modificarea legii privind salarizarea din fonduri publice *foto: apador.ro

Sesizarea Guvernului asupra proiectului de modificare a Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost admisă miercuri de Curtea Constituțională a României. Potrivit unor surse din CCR citate de Agerpres, legea privind modificarea legii salarizării este neconstituţională. Executivul arăta în sesizare că legea criticată încalcă prevederile articolului 61 alineatul 2 şi ale articolului 75 alineatul 1 din Constituţie.

CCR a admis sesizarea Guvernului pe modificarea legii privind salarizarea

În document se arată că „Legea pentru modificarea şi completarea Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată cu nesocotirea prevederilor art. 61 şi ale art. 75 din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Camera Deputaţilor. În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”.

Măsurile legislative vizau majorări salariale cu 20% pentru angajaţii Bibliotecii Naţionale a României şi pentru angajaţii Bibliotecii Academiei Române.

În sesizare se mai precizează că modificările aduse legii în Camera decizională sunt „majore”.

„Prin raportare la primul criteriu, voinţa iniţiatorului, observăm că forma transmisă la promulgare se îndepărtează de voinţa iniţiatorului, iar în acelaşi timp, prin raportare la cel de-al doilea criteriu, modificările aduse în Camera decizională sunt majore, substanţiale.

Nu în ultimul rând, configuraţia între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului este una semnificativ diferită, forma iniţiatorului având un singur articol, în timp ce legea adoptată de Camera Deputaţilor are 4 articole, operând modificări atât în cuprinsul Legii 153/2017, cât şi în cuprinsul anexelor acestei legi şi introducând, totodată, derogări de la alte acte normative neavute în vedere de iniţiatori”, se arată în sesizare.

Te-ar mai putea interesa și:
Închide ×